Ce meserii se vor căuta în viitor: programator, medic sau inginer

În viitor, angajatorii vor căuta cu precădere medici, ingineri şi specialişti în IT FOTO Reuters

Vineri se încheie înscrierile la majoritatea facultăţilor. Spre deosebire de anii trecuţi, când absolvenţii de liceu optau şi pentru specializări care nu le garantau neapărat o meserie, ci le satisfăceau mai degrabă setea de cunoaştere şi curiozitatea, acum cei mai mulţi s-au înghesuit la facultăţile care nu doar că oferă o specializare clară, dar le garantează că îşi vor găsi cu uşurinţă un loc de muncă.

E vorba de facultăţile de medicină, cele tehnice, precum şi cele de informatică. Adevărata surpriză a acestui an este numărul mare de candidaţi pentru un loc la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Atraşi de salariile mari oferite în acest domeniu, tinerii au optat pentru una dintre puţinele facultăţi cu a cărei specializare pot câştiga şi 5.000 de euro în străinătate.

„Este o surpriză foarte mare şi pentru noi, nu am mai avut atât de mulţi candidaţi pentru acest domeniu de pe vremea lui Ceauşescu”, susţin Mihai Coloja, rectorul UPG Ploieşti.

Joc de loterie

Să ghiceşti care sunt specializările viitorului, şi deci în ce domenii se vor face cele mai multe angajări în următorii ani, este un pariu ca şi jocurile la Loto. Cel puţin aşa susţin specialiştii în resurse umane, care au explicat că totul depinde de evoluţia pieţei muncii, a cărei prognoză e greu de evaluat. Puţinii recruiteri de top care s-au aventurat să răspundă acestei întrebări au mizat pe domeniul IT, pe limbi străine şi, adesea, pe meseriile clasice: medic, inginer, poliţist sau ofiţer în Armată.

Spre exemplu, Ariel Ungureanu, specialist în Resurse Umane, susţine că facultăţile care îţi vor aduce cu siguranţă angajarea după absolvire sunt cele de Informatică şi Petrol şi Gaze.

„De ce? Pentru că există un deficit de specialişti în aceste domenii. Însă există riscul imens ca un copil aplecat către ştiinţele umaniste să meargă la astfel de facultăţi pentru că îi asigură viitorul şi să fie un student mediocru care va ajunge, mai apoi, un angajat mediocru. Şi atunci, nu ar fi mai bine ca, în pofida oricărui sfat al specialistului, proaspătul absolvent de liceu să meargă la o facultate unde se studiază lucrurile care îl pasionează. Mai mult, între un inginer mediocru şi un artist talentat, oricine va prefera a doua variantă”, explică Ariel Ungureanu.

Facultăţile tehnice aduc specializările viitorului

Mădălina Bălan este partener manager la compania de consultanţă şi recrutare Hart. Psiholog la bază, aceasta susţine că limbile străine sunt principalul atu al viitorilor absolvenţi de facultate care îşi doresc să intre pe piaţa muncii, dar nu sunt pasionaţi de facultăţile tehnice. „Şi eu cred că facultăţile de informatică şi IT vor scoate pe piaţa muncii tineri angajabili, pentru că e un deficit fantastic în sectorul ăsta şi, în plus, în România acesta e un domeniu în dezvoltare, însă eu cred că există o cu totul altă paletă de absolvenţi pe care nu ne concentrăm suficient: acei tineri care ar trebui să înveţe o meserie”, susţine Bălan.

În toate ţările civilizate din lume sunt muncitori de toate tipurile: necalificaţi, cei care ştiu o meserie, absolvenţi de studii superioare şi specialişti în tot felul de domenii. „În România – şi asta nu e doar greşeala copiilor, ci şi a sistemului – cei mai mulţi dintre absolvenţii de liceu vor şi consideră că au capacitatea intelectuală de a termina o facultate în drumul lor către o poziţie importantă într-o companie. Astea sunt, de fapt, vârfurile. În realitate, avem nevoie şi de muncitori calificaţi, profesionişti în ceea ce fac”, spune Mădălina Bălan.

În plus, recruiterul susţine că indiferent ce specializări vor inventa universităţile, mediul academic nu va scoate pe piaţa muncii oameni potriviţi până când mediul privat şi cel universitar nu vor purta un dialog matur despre nevoile reale de pe piaţa muncii.

Este o lipsă de muncitori calificaţi

În acest moment, spune ea, avem nevoie de şcolile de meserii care aduceau pe piaţă muncitori calificaţi. Datele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă susţin cele spuse de recruiter, având în vedere că cele mai multe joburi în ultimele luni au fost disponibile în domeniul confecţiilor şi pentru ospătari sau bucătari.

Şi reprezentanţii firmei de recrutare şi consultanţă Brainspotting spun că în România oferta educaţională ţine cont mai mult de ceea ce este la modă într-o anumită perioadă şi într-o măsură foarte mică de cerinţele de pe piaţa muncii.

„Dacă deschidem orice site de joburi, vom vedea că cele mai multe oferte sunt în IT (specializare dificilă, mai puţin populară decât relaţiile internaţionale sau comunicarea), pentru poziţii de vânzări (pentru care nu există neapărat un anumit background educaţional), call center şi joburi care cer cunoştinţe de limbi străine (unde numărul de studenţi este mai mic)”, spun specialiştii, concluzionând că, pe termen scurt, cele mai căutate specializări vor fi informatica şi limbile străine.

Se caută programatori şi medici

Pe termen lung însă, susţin recruiterii companiei Brainspotting, vom avea nevoie de medici. Orice altă asumpţie despre dezvoltarea pieţei muncii în viitor ar fi nerealistă, pentru că sunt şanse mari ca dinamica acesteia să se schimbe până la absolvire. „Să nu uităm perioada de boom economic din 2008, când o mulţime de tineri au optat pentru o specializare în finanţe-bănci, pentru că pe piaţa muncii asta era cerinţa, şi au avut la absolvire, în 2011, şanse foarte mici de angajare. Deci nu ne putem hazarda să spunem că ştim cu siguranţă care va fi cererea în următorii ani”, spun specialiştii.

Până la urmă, susţin recruiterii, o specializare în limbi străine este o alegere mult mai sigură pentru cei care vor să urmeze o facultate umanistă. „Cei care cunosc limbi străine la un nivel care să le permită să poarte o conversaţie coerentă şi să scrie mailuri au mai multe şanse de a-şi găsi joburi mai bune, cu salarii mai mari, decât cei care nu au astfel de abilităţi. Depinde mult şi de limba străină.

Engleza nu mai este considerată de mult timp un atu pe piaţa muncii, ci o cerinţă obligatorie. Din ce în ce mai multe companii, în special din zona de BPO (Business Process Outsourcing – companii care oferă servicii de externalizare a anumitor departamente dintr-o companie) şi Telecom îşi construiesc sau îşi cresc în România centre de operaţiuni bazate pe utilizarea diverselor limbi străine, aşa că iniţiativele educaţionale în sprijinul acestei cereri de pe piaţă sunt binevenite”, spun recruiterii.

Aşadar, nu există o specializare care să-ţi asigure ca prin magie un loc de muncă. „E nevoie de pasiune, de tenacitate şi seriozitate când vine vorba să îţi găseşti un job”, spune recruiterul Ariel Ungureanu. Mai mult, specialiştii de la Brainspotting îi îndeamnă pe viitorii studenţi să devină implicaţi în activităţi de voluntariat şi să nu refuze niciodată experienţele internaţionale. „Până la urmă, studenţii trebuie să înţeleagă că implicarea în organizaţii non-guvernamentale, proiectele din afara universităţii, experienţe internaţională şi bursele de studiu în străinătate pot să îi ajute mai mult în carieră decât profilul facultăţii“, concluzionează specialiştii.

Argumente pro şi contra pentru a alege o meserie la stat 

În cazul în care îşi doresc să devină medici, tinerii care abia au terminat liceul trebuie să fie pregătiţi pentru mulţi ani de studiu şi muncă asiduă. După ce termină facultatea, care durează patru ani, aceştia trebuie să rămână medici rezidenţi într-un spital timp de cinci ani, iar câştigurile salariale nu sunt pe măsura aşteptărilor: salariul mediu al unui medic nu depăşeşte 1.500 de lei. 

O altă opţiune pe care o au cei care îşi doresc să meargă la o facultate care că le garanteze un loc de muncă este Academia de Poliţie. Cel puţin aşa susţine recruiterul Ariel Ungureanu. Pentru a fi admişi la Academie, candidaţii trebuie să treacă mai întâi proba sportivă eliminatorie. Dacă la această probă obţin rezultate care se încadrează în baremele stabilite de reprezentanţii Ministerului de Interne, atunci pot da testul grilă de evaluare a cunoştinţelor la Istorie, Limba Română şi o Limbă Străină.

După terminarea facultăţii, proaspăt abolvenţii vor fi imediat încadraţi în posturile vacante din unităţile de poliţie. Cu toate acestea, în 2011, în Ministerul Afacerilor Interne nu se mai făceau angajări, astfel că proaspăt absolvenţii din Academia de Poliţie nu au putut să se angajeze.

Mai mult, întrucât absolvenţii unor astfel de facultăţi nu au voie câţiva ani să muncească în afara sistemului pentru care s-au pregătit, cei care au terminat Academia în 2011 s-au găsit, aproape un an, fără niciun fel de perspectivă de a-şi câştiga existenţa.
 

În cazul în care tinerii îşi doresc să urmeze o specializarea în domeniul Petrol şi Gaze, pot opta pentru Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti. Facultatea durează patru ani, iar anul acesta sunt disponibile 77 de locuri la buget. Admiterea se va face pe baza mediei de la Bacalaureat.

ADMITERE FACULTATE 2013 Care sunt cele mai bănoase meserii din România

Bancherii, inginerii cu specializarea petrol şi gaze şi cei care lucrează în industria prelucrătoare de tutun sunt angajaţii cu salariile cele mai mari de pe piaţa muncii din România.