Cei peste 70.000 de cetăţeni străini din România îşi găsesc cu greu de lucru

Cetăţenii străini din România au dificultăţi în a-şi găsi de lucru în ţara noastră FOTO Adevărul

Peste 70.000 de cetăţeni străini (resortisanţi, refugiaţi, persoane tolerate şi migranţi) trăiesc în România, însă puţini dintre ei reuşesc să îşi găsească de lucru, întrucât cei mai mulţi nu vorbesc limba română, iar sistemul de echivalare al diplomelor în România este un proces greoi, spun reprezentanţii organizaţiei ARCA.

Iulian Sandu, asistent de proiect în cadrul organizaţiei ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, a explicat că principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii străini veniţi în România sunt învăţarea limbii române şi găsirea unui loc de muncă.

„Tot ce înseamnă job este legat de diplome şi de cunoaşterea limbii române, iar pentru limba română nu au prea multe oportunităţi. Dacă vin la studii au două sau trei luni program pregătitor de învăţare a limbii române, în care se predă limba română cum se predă pentru un cetăţean român, nu pentru un cetăţean străin. Noi nu avem specialişti care să le predea străinilor limba română”, a declarat Sandu, citat de Mediafax.

De asemenea, reprezentanţii organizaţiei ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi au explicat că România este o ţară birocratică, în care probele practice nu pot fi echivalate cu diplome.  Dat fiind că majoritatea străinilor care vin în România nu au diplomele cu ei, aceştia sunt obligaţi să  presteze munci sub pregătirea lor. Principalele ocupaţii ale străinilor veniţi în România sunt de guvernantă, zidar, dulgher, fotbalist profesionist, administrator societate comercială şi bucătar specialist.

„Suntem un stat care merge mai mult pe hârtii şi mai puţin pe ce ştii să faci practic. În Iran, spre exemplu, nu se eliberează diplome după terminarea facultăţii tocmai pentru a împiedica cetăţenii iranieni să meargă la muncă în alte state”, a mai spus Iulian Sandu.

O altă problemă cu care se confruntă cetăţenii străini în România este diferenţa dintre sistemul de acasă faţă de cel românesc.

„Este un şoc cultural legat de tot ce ţine de servicii şi interacţiune cu autorităţile. Ajung la un moment dat să se lovească atât de probleme de metodologie, pentru că angajatorul trebuie să solicite o autorizaţie de muncă în anumite situaţii, dar avem şi probleme legate de aşteptările cetăţeanului străin, care vine aici şi care are povara lui de dus – probleme  financiare, familiale şi are nevoie măcar de un standard minim de la care să plece”, a mai spus Iulian Sandu.

La începutul anului 2012, 74.000 de cetăţeni străini au primit vize de şedere în România

La solicitarea organizaţiei ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, Inspectoratul General pentru Imigrări a făcut publice ultimele statistici privind cetăţenii de orgine străină care au solicitat viză pentru România în primul semestru al anului 2012. Acestea arată că în 2012 au fost eliberate 74.000 de vize de şedere pentru cetăţeni străini, atât de scurtă durată, cât şi de lungă durată. Dintre acestea, 24.000 au fost acordate cetăţenilor care provin din Republica Moldova, 11.723 celor din Ucraina, 10.477 unor cetăţeni turci, 5.353 pentru Rusia şi 2.779 de vize de şedere în România au fost acordate unor cetăţeni chinezi.

În primul trimestru al anului trecut, cei mai mulţi străini (33,56%) care au primit viză de lungă durată au venit în România pentru reîntregirea familiei – privilegiu de care se bucură familiile celor care au primit statutul de refugiaţi sau o altă formă de protecţie a statului român. 24,31% dintre cetăţenii străini care au hotărât să se mute în România au venit ca să îşi găsească de lucru, iar 15,91% dintre cetăţenii străini au fost detaşaţi în ţara noastră. 13,55% dintre cetăţenii străini care au primit viză în România se află aici pentru studii.

1.551 de autorizaţii de muncă pentru străini au fost eliberate în primul trimestru al anului 2012

În perioada ianuarie-iulie 2012, au fost eliberate 1.551 de autorizaţii de muncă. Dintre acestea, 429 au fost eliberate unor cetăţeni turci, 181 celor chinezi, 124 cetăţenilor sârbi, 103 celor din Filipine şi 99 de permise de muncă pentru cei din Sri Lanka.

Potrivit Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Bucureşti sunt înregistraţi ca şomeri 22 de cetăţeni străini. Dintre aceştia, opt sunt iordanieni, cinci iranieni, patru turci şi doi moldoveni, calificărilor lor fiind de profesor de învăţământ gimnazial, inginer căi ferate, inginer maşini termice, tehnice şi operator cameră video.

Străinii pot fi încadraţi în muncă în România la angajatori care funcţionează în mod legal, cu îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii. O primă cerinţă este ca locurile de muncă vacante să nu poată fi ocupate de cetăţeni români, ai altor state membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi de rezidenţi permanenţi pe teritoriul României.