Turismul judiciar

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Turismul judiciar este o noua formă de turism apărută în România ca o consecinţă directă a turismului electoral. De fapt, este saltul calitativ pe care l-a făcut turismul electoral dezvoltat în ultimul sfert de secol.

Dacă cineva se mai îndoia de faptul că România este pe cale să devină o ţară a turismului în cele mai variate forme, evenimentele din ultimul an vin să ne convingă de faptul că orientarea spre turism este arma secretă pe care politicenii au perfecţionat-o în toţi aceşti ani pentru a depăşi ţările capitaliste. La fiecare scrutin, şi au fost o sumedenie în tânăra noastră democraţie, ne-am confruntat cu fraudarea prin turismul electoral. Nimeni nu a păţit nimic până acum. A funcţionat o înţelegere între beligeranţi: scandal în ziua alegerilor, sesizări peste sesizări, chiar confruntări contondente, după care se aşterenea liniştea. Învinşii dădeau mâna cu învingătorii, le recunoşteau forţa şi se pregăteau pentru următoarea confruntare, învăţând de la un scrutin la altul noi metode de fraudare. Vorba lui Victor Ponta: „sistemul lor de fraudare a funcţionat mai bine”. Cred că e singura expresie originală a Premierului, care reflectă exact situaţia alegerilor din România. Toate taberele politice ştiau că fiecare dintre ele aplică şi astfel de metode şi de aceea, după ce se linişteau apele, fiecare îşi vedea fiecare de treburi, dând uitării fraudele semnalate cu o zi înainte. „Toţi furăm la alegeri – şi-au zis cu toţii – că doar cu toţii iubim această ţărişoară”.

În timpul referendumului din 2012 ceva s-a rupt, nu a mai mers. Au năvălit armatele de procurori peste bieţii oameni care votaseră şi ei, ca de fiecare dată, de vreo câteva ori în aceeaşi zi. Ce mare lucru făcuseră, că doar nu omorâseră pe nimeni? Îşi exercitau şi ei în mod repetat dreptul la vot. Păi, dacă alţii nu merg la vot, nu-i păcat de atâtea buletine rămase neutilizate? Statul a plătit atâţia bani pentru a da buletinele goale înapoi? Şi apoi, cui i-a stricat în ziua votului o plimbare, cu un bănuţ asigurat? Nu se petrec prea multe evenimente în viaţa votantului de rând, aşa că o excursie în ziua votului e binevenită. Mai merge omul prin împrejurimi, mai schimbă o vorbă, ma votează, mai bea un rachiu, iar mai votează... Un mod plăcut de a-ţi petrece timpul liber. Nea Liviu să trăiască!

Păcat că din 2012 s-a stricat bunătate de tradiţie. Ziua alegerilor va deveni una anostă, fără adrenalină, fără socializarea şi solidaritatea turiştilor electorali. Doamne, ce amintiri plăcute au rămas din acele zile! Totuşi, în grija lui faţă de cetăţeni, statul a propus o nouă formă  de turism: cel judiciar. Era normal să se ajungă aici. Că dacă fenomenul turismului electoral era ucis din faşă, ar fi mers cu ani în urmă câţiva oameni la cercetări, lumea ar fi priceput că nu e de joacă şi astăzi nu am mai fi vorbit de aşa ceva. Dar, fenomenul întreţinut atâţia ani a ajuns la o formă de salt calitativ, vorba lui Hegel. S-a acumulat prea mare cantitatea de turişti electorali şi saltul calitativ nu avea cum să mai întârzie. Acum, aceleaşi echipe sudate merg (ce-i drept, mai lipsite de patos!) într-o altă formă de turism: cel judiciar.

Turismul judiciar a apărut prima dată în cazul fraudelor de la examenul de bacalaureat. Ca şi votul multiplu, copierea la examen a devenit pentru o mare parte din societatea românească o obişnuinţă. De ce să nu-i laşi pe bieţii copii să fure la examen, când Premierul însuşi a furat la teza de doctorat?! Şi ce, l-a dus cineva să dea cu subsemnatul la Parchet? De ce să le strice fraudarea examenului viitorul acestor copii când acelaşi tip de fraudă i-a asigurat Premierului un viitor luminos? Cu toată revolta, turismul judiciar a venit în viaţa acelor copii ca un examen de maturitate. Acelaşi turism intră acum în viaţa turiştilor electorali.

Sunt ţări recunoscute pentru turismul religios; altele, pentru turismul sexual. Şi în România sunt prezente aceste forme de turism. Dar cred că nicăieri nu s-a dezvoltat ca în România turismul electoral şi consecinţa sa de mult aşteptată, turismul judiciar. Autocare pline trec spre Bucureşti cu oameni porniţi într-o excursie de documentare. Probabil că întâlnirile cu procurorii vor fi pline de învăţăminte. Şi, pe deasupra, au ocazia să vadă şi Capitala. Chiar ar trebui ca politicienii ce vor mai organiza excursii electorale în ziua votării să le spună clienţilor: „cine nu face turism electoral nu pupă nici de cel judiciar!”, „mergeţi la vot în comunele limitrofe şi veţi avea şansa unei excursii în Bucureşti!” Va fi frumos: se vor organiza jocuri de societate precum „hoţii şi vardiştii”, se vor intona cântece de voie bună precum „La Chilia-n port”, „Duba şi poliţia” şi se va prezenta o gamă largă de articole, cu precădere cele din Codul penal.

Vom vedea cu ce amintiri vor rămâne din aceste călătorii. Probabil că unii dintre ei şi le vor povesti în cărţi, că se poartă aşa ceva pentru reducerea pedepsei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite