Preşedintele Iohannis a întors o lege la Parlament: „Guvernul, printr-un act de forţă, poate lipsi de obiect acest act“
0
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luni, către Parlament, o cerere de reexaminare a Legii pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie.
Potrivit textului cererii, publicat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele le solicită aleşilor să reanalizeze articolul 4 al legii care „prevede că Guvernul României poate decide, prin hotărâre, asupra modificării sau retragerii declaraţiei cu informarea Parlamentului“.
„Această dispoziţie poate conduce la interpretarea potrivit căreia Guvernul, printr-un act cu forţă juridică inferioară legii, respectiv printr-o hotărâre, poate să modifice sau să lipsească de obiect această lege. Astfel nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative, prevăzut la Art. 1 alin. (5) din Constituţie, republicată, precum şi normele de tehnică legislativă - reglementate prin Legea nr. 24/2000 - potrivit cărora modificarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior. Totodată, prin acest text de lege, Guvernului i se oferă prerogativa de a modifica un act legislativ emis de puterea legiuitoare, cu condiţia informării Parlamentului“, se arată în textul cererii.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, România acceptă, prin introducerea acestei legi, să supună jurisdicţiei Curţii toate diferendele juridice care apar în raporturile sale cu alt stat.
„Consecinţa directă a depunerii declaraţiei este reprezentată de înlesnirea accesului la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, permiţând soluţionarea unor eventuale diferende într-un interval de timp rezonabil, în deplină concordanţă cu dreptul internaţional, în relaţia cu statele care au formulat declaraţii asemănătoare“, explică MAE.
Până în ianuarie 2015, 71 de alte state au recunoscut jurisdicţia Curţii printr-o astfel de declaraţie, iar dintre acestea, 22 sunt state membre ale Uniunii Europene. Unele dintre ele au introdus, însă, şi anumite rezerve. In cazul de faţă, articolul 4 spune că Guvernul poate decide modificarea sau retragerea declaraţiei, cu informarea Parlamentului.
In ce priveşte natura diferendelor care ar putea ajunge în vizorul Curţii Internaţionale de Justiţie, acestea se referă la : protecţia mediului înconjurător, conflicte armate sau ostilităţi, folosirea teritoriului României în scop militar.
Se încarcă comentariile...
