Poetul "sfarcurilor ce dau foc la lenjerie" in Sala Omnia

"Mie, ca si taranului/ Imi place femeia tanara/ Frumoasa si nurlie/ Ce da cu sfarcul foc la lenjerie". Aceste versuri nu au fost rostite la vreun cenaclu si nu au vazut, cel putin pana acum, lumina

"Mie, ca si taranului/ Imi place femeia tanara/ Frumoasa si nurlie/ Ce da cu sfarcul foc la lenjerie". Aceste versuri nu au fost rostite la vreun cenaclu si nu au vazut, cel putin pana acum, lumina tiparului. Autorul lor le-a impartasit intr-un cadru relativ restrans si lipsit, prin excelenta, de influente creatoare - de la tribuna Senatului, la o sedinta de plen, cu prilejul adoptarii Legii privind cercetarea stiintifica in agricultura. Il cheama Corneliu Bichinet si reprezinta in Senat, din 2000 incoace, partidul lui C.V. Tudor si judetul Vaslui. Ii plac, asa dupa cum public recunoaste, femeile ce dau "cu sfarcul foc la lenjerie" si este ferm convins ca sinceritatea de care a dat dovada l-a facut foarte simpatic in ochii doamnelor senator. "Cand am spus aceste versuri, mai multe doamne din Senat si-au analizat vestimentatia, iar dl. Taracila, care conducea sedinta, se imagina pompier", apreciaza poetul. Se declara fan inrait al Simonei Marinescu, sub presedintia careia a lucrat la Comisia pentru munca si protectie sociala. Atat de inrait, incat, tot la o sedinta de plen, a marturisit, in "dulsele grai moldoviniesc", ca ar vrea sa fie batut in cuie pe crucea de la gatul doamnei senator. Desi si-a cucerit in acest mod bruma de notorietate parlamentara, este constient ca, facand aprecieri cu privire la partile anatomice ale femeilor investite cu autoritate de stat, sta "pe franghie". "Da' nu cred ca am cazut vreodata in marlanie"... Viata si activitatea lui Corneliu Bichinet nu se rezuma la versificarea calitatilor sexului slab si frumos. Omul a facut de toate. A terminat Facultatea de filosofie la Iasi, cu nota maxima. A boxat pana a ajuns campion zonal la categoriile pana si cocos. La karate, s-a ales cu centura verde, iar in perioada studentiei a muncit cu carca in Portul Constanta. Inainte de '89, demersurile sale artistic-scriitoricesti s-au concretizat in doua volume de proza si un scenariu de film, ramas neturnat din motive obscure. Surprinzator, avand in vedere "sfarcurile incendiatoare", "filosoful" Bichinet se da in vant dupa ideile lui Platon, pe care le citeaza, atunci cand e cazul, la sedintele Comisiei pentru munca sau la plen. "Ca si lui Nicolae Vacaroiu, imi plac podgoriile si sporturile de iarna, adica... Saniuta" spune el. Si, cum la podgorii si la "Saniuta", merge o muzica, senatorul impresariaza ansamblul folcloric "Trandafir de la Moldova", pe care a reusit sa-l scoata in cateva turnee europene. Figura bonoma, barba, viziunile sale artistice despre sfarcurile si lenjeria "muzelor" care il inspira din bancile senatoriale, precum si discursurile "samanatoriste" despre traiul taranului moldovean de la inceputul secolului XXI i-au atras lui Corneliu Bichinet o notorietate pe care prestatia senatoriala nu i-ar fi adus-o.