Noua Constitutie va reforma doar partial sistemul politic

Parlamentul se schimba la fata Din 2004, Parlamentul ar putea functiona dupa alte reglementari, daca modificarile la Constitutie vor fi acceptate asa cum au fost convenite in comisia constitutionala.

Parlamentul se schimba la fata Din 2004, Parlamentul ar putea functiona dupa alte reglementari, daca modificarile la Constitutie vor fi acceptate asa cum au fost convenite in comisia constitutionala. Chestiunea numarului de parlamentari si cea a modului de alegere au fost insa lasate pentru legile ordinare, deoarece curentul majoritar este, deocamdata, de respingere a ideii de subtiere a randurilor de deputati si senatori. Modificarea competentelor celor doua camere va duce in viitor si la reconsiderarea numarului de parlamentari. Acest lucru se va impune, in primul rand pentru Senat, camera care va mai ramane doar cu cateva din competentele actuale. Potrivit intelegerii politice, Camera Deputatilor va fi aceea care va avea rolul principal in materie de legiferare, Senatul urmand eventual sa faca o dezbatere generala asupra proiectelor deja aprobate. Deocamdata, sunt mai multe variante in ce priveste Senatul, dar toate limiteaza drastic rolul acestuia si il mentioneaza ca principala camera pentru chestiuni de politica externa, discutarea rapoartelor intocmite de diverse autoritati numite de Senat. In consecinta, este foarte probabil ca pe acest fond sa se treaca si la o reducere semnificativa a numarului de senatori, de la 140 la 70-80. Comisia constitutionala nu a fost de acord ca Parlamentul sa poata fi dizolvat de catre Presedintele Romaniei, cand se ajunge la neintelegeri intre partide, pastrand, deocamdata, doar cazul din Constitutia in vigoare, ceea ce face practic forul legislativ de neatins. Restrangerea imunitatii la voturile exprimate si la opiniile politice este una din putinele concesii facute in legatura cu exercitarea mandatului de catre parlamentari. Guvernul, strans cu usa In primele variante de modificare a Constitutiei, rolul Executivului era unul mult crescut, ajungand pe alocuri sa bata Parlamentul. Asa a fost, cel putin, in prima varianta, facuta de PSD. Ulterior, presedintelui Iliescu i s-a prezentat una mai indulcita, care pastra suficiente elemente de autoritate, dar care au convenit parlamentarilor. Guvernul putea sa ceara convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara, sa blocheze adoptarea unor amendamente la legi. De asemenea, el trebuia consultat in cazul dizolvarii Parlamentului. Nimic din toate aceste idei de inceput nu a mai ramas. Singurele parti care privesc Executivul se refera la stabilirea clara a situatiilor in care poate emite ordonante de urgenta si la posibilitatea introducerii unei motiuni de cenzura impotriva unui singur membru al cabinetului. S-a mai convenit ca, atunci cand prin remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, sa se ia aprobarea Parlamentului pentru noua formula. Limba minoritatilor, a doua limba a administratiei Un prag psihologic greu de trecut pentru parlamentari va fi acceptarea propunerii ca, acolo unde actele administratiei publice si procedurile utilizate in fata acestora se fac in limba minoritatilor, actul sa se emita si in limba respectivelor minoritati. Pana acum, desi limba minoritatilor era folosita in administratie, actele se incheiau numai in limba romana, pe considerentul ca aceasta este limba oficiala a statului. Noua reglementare ar situa pe pozitii de egalitate juridica un act intocmit in limba romana cu unul intocmit in cea a minoritatilor, ceea ce-i va face pe multi sa considere ca se introduce o a doua limba oficiala in administratie. Judecatori pana la moarte Curtea Suprema de Justitie se va transforma in Curte de Casatie si Justitie. Metamorfoza presupune si reducerea drastica a competentelor instantei. Ea va ramane doar cu posibilitatea de a introduce recursuri in interesul legii si de a judeca acele cauze speciale in care sunt implicati parlamentari, ministri sau militari. Exista o propunere, acceptata de comisie, ca mandatul judecatorilor Curtii de Casatie sa fie, practic, unul pe viata, ceea ce inseamna ca toti cei 106 judecatori actuali ai Curtii Supreme de Justitie, transformati in judecatori ai Curtii de Casatie, sa ramana in functie pana la pensionare, adica la 70 de ani. Concomitent, in legislatia secundara se doreste si schimbarea conditiilor de acordare a inamovibilitatii. Alegatori, dar nu alesi Una din reglementarile noi ale proiectului comisiei priveste posibilitatea ca cetatenii UE sa primeasca dreptul de a vota in alegerile locale, ceea ce inseamna ca acestia vor avea posibilitate de a decide asupra gospodarilor comunitatii in care traiesc. Ei nu vor primi insa dreptul sa candideze in alegeri, daca nu au si cetatenie romana, tot la fel dupa cum nu vor putea ocupa nici demnitati publice, in lipsa cetateniei. Aceasta este si recomandarea Comisiei de la Venetia, potrivit careia doar cetatenii romani pot accede in functii publice si pot obtine demnitati. Comisia recomanda ca in cazul dublei cetatenii, straina si romana, sa se accepte ocuparea si alegerea in functii si demnitati publice de catre acele persoane posesoare de dubla cetatenie.