Minoritatile nationale se vor exprima in limba materna si in Justitie

Problema parlamentarilor traseisti de la un partid la altul - nerezolvata

"Suntem fericiti, desi destul de epuizati", a declarat, marti seara, presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, mandru ca, dupa aproximativ opt luni, Comisia constitutionala a finalizat propunerile de modificare a legii fundamentale. Lucrarile comisiei s-au incheiat insa cu o controversa: vor putea minoritatile nationale sa utilizeze limba materna atat oral, cat si in scris in fata Justitiei? Textul votat in comisie prevede ca minoritatile "au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantei de judecata, in conditiile legii". Deputatii PD - care s-au impotrivit acestei variante - sustin ca propunerea va permite minoritatilor sa-si foloseasca limba atat oral, cat si in scris, iar judecatorii romani vor fi obligati sa invete sa-i inteleaga. Reprezentantii PSD si PNL au afirmat ca, potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, exprimarea este doar orala, iar acordarea unui asemenea drept reprezinta o practica europeana. PD nu a votat, totusi, impotriva intregului pachet de propuneri de modificare a Constitutiei - preferand doar sa se abtina - intrucat, potrivit deputatului Emil Boc, trei sferturi din texte sunt bine venite. Boc a aratat ca proprietatea va fi garantata; arestul preventiv va fi decis doar de judecatori; va creste independenta puterii judecatoresti si este pregatita aderarea la UE si NATO. Dupa discutii prelungite, s-a reusit limitarea imunitatii parlamentare la acele fapte care au legatura cu exercitarea mandatului. Totusi, deputatii si senatorii nu vor putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara aprobarea Camerei din care fac parte. Conform actualelor prevederi, un parlamentar nu poate fi trimis in Justitie, daca nu i se ridica imunitatea parlamentara. Adoptarea noilor reglementari ar permite ca parlamentarii sa fie judecati la fel ca toti cetatenii. Comisia a mai acceptat, la cererea UDMR, ca minoritatile nationale vor putea sa-si utilizeze limba in cadrul autoritatilor publice si serviciilor descentralizate, in acele localitati unde detin o pondere semnificativa. Mandatul membrilor Curtii de Conturi urmeaza sa fie de 9 ani, fara posibilitatea prelungirii. Nu s-a reusit insa - in special datorita opozitiei PNL - simplificarea procedurilor de dizolvare a Parlamentului, chiar daca, pe ultima suta de metri, PSD a renuntat la varianta care ar fi permis Guvernului sa initieze aceste proceduri. Acum cateva saptamani, presedintele Iliescu s-a intalnit cu parlamentarii din Comisia constitutionala si aproape ca a strigat ca, in nici un caz, primul-ministru nu trebuie sa detina puterea de a declansa alegerile anticipate. Tot atunci, urmare a interventiei lui Iliescu, s-a decis ca stema sa nu fie inscrisa pe drapelul Romaniei. Noua varianta a Constitutiei nu va rezolva nici problema migratiilor parlamentare si nici pe cea a separarii clare a atributiilor celor doua Camere ale Parlamentului, in special din perspectiva introducerii votului uninominal la alegerea Senatului. Comisia nu a reusit decat sa imparta intre senatori si deputati legile in functie de domeniul pe care-l reglementeaza si sa aboleasca procedura medierii. Urmeaza acum ca raportul continand propunerile de modificare a legii fundamentale sa primeasca avizul Consiliului Legislativ, dupa care va fi transmis plenului Camerelor. Acesta trebuie sa-l adopte cu votul favorabil a doua treimi din numarul total al deputatilor si al senatorilor. Daca proiectul trece de plenul Parlamentului - care, oricum, are puterea sa-l mai "perie" - la vara sau in toamna cetatenii romani ar putea fi chemati la referendum pentru aprobarea noii Constitutii.