INTERVIU Siegfried Mureşan, despre viitorul UE: Nu va exista un nucleu dur predefinit. Dacă România refuză discuţia, riscă să rămână automat pe dinafară
0
Europarlamentarul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, vorbeşte, într-un interviu pentru „Adevărul“, despre „îmbunătăţirea“ Uniunii Europene (UE), în contextul discuţiilor despre o Europă cu mai multe viteze. Urmează o separare între membrele fondatoare ale UE şi statele care au aderat mai târziu, cum e şi cazul României?
Preşedintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker, a prezentat miercuri, în Parlamentul European, cinci scenarii pentru viitorul Uniunii Europene: „Continuând pe acelaşi drum”, „Accent exclusiv pe Piaţa Unică”, „Cei care doresc mai mult realizează mai mult”, „Mai puţin, dar mai eficient” respectiv „Mult mai mult, împreună”. Plecând de la aceste ipoteze, fiecare stat membru UE trebuie să-şi profileze viitorul, însă discuţie e abia la început. Totuşi, există multe voci care susţin că nu asistăm nicidecum la o restartare a proiectul european, ci la moartea lui, într-o formă cosmetizată.
Într-un interviu pentru „Adevărul“, europarlamentarul român Siegfried Mureşan a explicat de unde a pornit ideea lui Juncker, ce riscuri implică o Europă cu mai multe viteze, dar, mai ales, cum trebuie să reacţioneze România. În primul rând, spune Siegfried Mureşan, decidenţii români nu trebuie să refuze discuţia despre o Europă a „cercurilor concentrice“, ci trebuie să decidă „cu ce viteză dorim să ne integrăm“. Deocamdată, trebuie să aşteptăm alegerile de anul acesta din Franţa şi Germania – statele- ghdion ale UE - pentru a vedea în ce direcţie o apucă Europa. Căci, în cazul unor surprize eurospectice, noţiunea de „nucleu dur“ al UE ar putea rămâne doar o formă fără fond.
Adevărul: Ce propune, concret, Jean-Claude Juncker?
Siegfried Mureşan: Preşedintele Comisiei Europene (CE) a vorbit în plenul Parlamentului European (PE) despre cum construim o Uniune Europeană (UE) care să corespundă aşteptărilor oamenilor în viitor, proiect ce presupune un proces de gândire la care trebuie să participe guvernele tuturor statelor membre, parlamentele naţionale, societatea civilă. Deocamdată nu există nicio decizie şi nicio propunere concretă făcută de preşedintele Comisiei Europene. El a lansat un proces de gândire, proces cu cinci ipoteze de lucru posibile, care să ducă la dezvoltarea UE. Primul scenariu propus de preşedintele Juncker – scenariul minimal: nimic nu se schimbă, totul rămâne ca şi până acum. Al doilea scenariu – maximal: vom face viitorii paşi de integrare europeană, simultan, la nivelul tuturor celor 27 de stat membre.
Care scenariu are şanse mai mari de reuşită?
Ambele scenarii au şi neajunsuri. În cazul primului scenariu, dacă UE nu se reformează, mi-e teamă că nu vom putea corespunde cerinţelor oamenilor în viitor. Deci UE trebuie ar trebui să se reformeze pe parcurs, din mers, astfel prima ipoteză de lucru nu este valabilă. A doua ipoteză: continuarea integrării la nivelul celor 27 de state membre cu aceeaşi viteză. Ar putea fi dificil de realizat în practică, căci dacă un stat membru nu doreşte să facă un anumit pas, tot procesul de reformare şi de evoluţiei al UE poate să fie pus în pericol. Chiar dacă este o ipoteză favorabilă, există riscul ca la fiecare pas cineva să se împotrivească, de aceea trebuie găsită o altă soluţie. S-ar putea ca nu toate statele membre să-şi dorească aceeaşi formă de integrare în toate domeniile, tocmai de aceea au fost introduse alte trei scenarii de mijloc, care aduc în discuţie continuare integrării europene cu mai multe viteze.
Acesta este punctul sensibil al discuţiei.
O Europă cu mai multe viteze înseamnă o Europă care să dea tuturor statelor membre posibilitatea de se integra într-un domeniu, fără a fi ţinute în urmă de statele care nu doresc să facă acest pas. Este important ca fiecare stat membru să poată decide dacă vrea să participe sau nu la un anumit pas din procesul de integrare. Nimeni de la nivel european nu trebuie să deţină puterea de a exclude alt actor din acest proces.
Nu există deja o Europă cu mai multe viteze?
O astfel de Europa există deja de câţiva ani. Exemplu este cazul Marii Britanii, când în 2011 nu a dorit să ia parte la semnarea Tratatului Fiscal, iar acesta a fost semnat doar de 25 de state membre. De-a lungul ultimilor ani au existat inţiative deschise tuturor actorilor statali europeni, dar nu şi obligatorii pentru toţi. La fel ca Uniunea Bancară, gândită pentru zona euro, dar deschisă pe deplin statelor din afara zonei euro. Au existat de-a lungul ultimilor ani, în special în materie de integrare economică, iniţiative deschise tuturor statelor membre, dar nu obligatorii. Noi am participat la ele şi nu ne-a exclus nimeni.
Asistăm la sfârşitul proiectului european sau la renaşterea lui?
Asistăm la îmbunătăţirea UE. În orice relaţie între două persoane, în orice companie, există mereu loc de mai bine. Lumea în jurul nostru se schimbă. Vedem care sunt marile provocări: terorism, refugiaţi, migraţie. În faţa acestora provocări, UE e mai puternică dacă rămâne unită. UE trebuie să se reformeze pentru a răspunde acestor crize, pentru că, în momentul de faţă, răspunde anevoios. Politicieni de la nivel naţional - de multe ori din cauza propriei incapacităţi de a oferi soluţii - dau toată vina pe UE. Dar adevărul este că UE nu a cauzat nici criza economică, nici valul de refugiaţi, nici războiul civil din Siria. Totuşi, UE trebuie echipată pentru a răspunde acestor crize, trebuie să asistăm la o actualizare a UE pentru a putea face faţă provocărilor viitorului. În concluzie, este clar că soluţia la marile provocări ale prezentului şi ale viitorului este UE, la fel cum a fost şi în urmă cu 60 de ani: soluţia păcii după decenii de război.
Pe lângă problemele politice, se mai pune şi problema orgoliilor. Cum le explicaţi statelor din Estul Europei că ar putea rămâne cu o viteză în minus faţă de nucleul dur?
În primul rând, eu nu susţin automat o Europă cu mai multe viteze. Eu doar spun că trebuie să participăm la această discuţie şi refuzarea acestei discuţii e o greşeală, pentru că riscul major este să rămâi automat pe dinafară.
Preşedintele Iohannis s-a arătat împotriva cercurilor concentrice în UE. E o poziţie corectă?
Anul acesta au loc mai multe rânduri importante de alegeri în UE. Au loc alegerile prezidenţiale în Franţa şi alegerile parlamentare în Germania, pe 24 septembrie. Adevărul e că direcţia în care UE va merge, va fi definită după aceste două rânduri importante de alegeri din cele mai mari două state membre ale UE. Aşadar, nu va fi luată nicio decizie importantă înainte de sfârşitul anului. Eu estimez că deciziile vor fi luate de către şefii de state şi de guverne în decembrie. Până atunci, singurul lucru pe care îl putem face e să participăm la dezbatere şi să emitem puncte pertinente de vedere, argumentate, eventual să reuşim să le impunem şi să nu să respingem automat alte idei.
Va exista un nucleu dur al UE de care ar trebui să ne apropiem. Cine va face parte din acest nucleu dur, statele fondatoare?
Această întrebare esenţială are un singur răspuns: nu va exista un nucleu dur predefinit. Nucleul dur va fi format din acele state care doresc să se integreze mai mult. Noi va trebui să decidem, pe baza intereselor noastre, cu ce viteză dorim să ne integrăm. Noi înşine vom stabili dacă vom fi în nucleu dur sau nu. Repet, nu există un nucleu dur predefinit, cu atât mai mult cu cât sunt multe state care au aderat recent la UE şi a căror populaţie este mai deschisă faţă de UE decât este populaţia unor state fondatoare ale UE, cum e cazul Olandei. La mijlocul lunii martie vor avea loc alegeri parlamentare în Olanda şi vedem mai mult scepticism în Olanda, membru fondator al UE, decât în multe alte state membre care s-au alăturat mai târziu.
Cum au reacţionat europarlamentarii români în plen?
Nu s-a putut vedea o reacţie clară. Preşedintele Juncker a prezentat aceste poziţii într-un mod general, tocmai fiindcă nu există încă propuneri concrete şi nu există decizii sau acte legislative pe masă. Adevărul e că în Parlamentul European opiniile sunt divizate. Vor exista discuţii dramatice, aprinse, în lunile ce urmează.
Se încarcă comentariile...
