Etapele măsurilor pe care UE le-ar putea lua împotriva României
0
Răspunsurile şi acţiunile politicienilor din majoritatea PSD-ALDE în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, de multe ori similare cu cele ale omologilor din ţări ca Ungaria sau Polonia, ar putea atrage, în viitorul apropiat, pedepsirea atitudinii României de către instituţiile Uniunii Europene.
Respectarea principiilor statului de drept în România şi modul cum are loc aşa-zisa reformă a sistemului judiciar prin adoptarea legilor Justiţiei îi îngrijorează pe oficialii europeni, care nu o dată au tras semnale de alarmă în acest sens, fie că a fost vorba de reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE), ai Consiliului European şi chiar eurodeputaţi din Parlamentul European (PE), după cum s-a putut observa şi în ultima dezbatere a legislativului UE, desfăşurată miercuri seară.
La dezbaterea intitulată „Statul de drept în România“, eurodeputaţii din România au arătat din nou cât de divizată e scena politică de la Bucureşti în ceea ce priveşte subiecte precum modificarea legilor Justiţiei, continuarea luptei împotriva corupţiei şi modul cum e înţeleasă activitatea procurorilor şi judecătorilor. Reprezentanţii PNL şi PMP din PE au subliniat că PSD şi ALDE urmăresc să încetinească lupta anticorupţie pentru a-i scăpa de închisoare pe liderii din partidele lor care au probleme cu Justiţia şi că nu au nicio intenţie să respecte statul de drept. „PSD spune că face reforma Justiţiei. Cine poate avea încredere în PSD? Poţi avea încredere într-un hoţ să stabilească preţurile în magazinul din care fură?“, s-a întrebat retoric eurodeputatul Traian Răzvan Ungureanu, în timp ce vorbea despre faptul că PSD a respins ultimele cereri de ridicare a imunităţii pentru aleşii săi şi ai ALDE.
Comisia Europeană îi ceartă pe Dragnea şi Tăriceanu
Situaţia din România în ceea ce priveşte statul de drept a fost discutată pentru prima dată la Bruxelles, în acest an, la 24 ianuarie, de către cei din Comisia Europeană. „Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii Justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei”, susţineau preşedintele CE Jean-Claude Juncker şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans într-o declaraţie comună. Răspunsul pentru cei doi a venit prompt, de la preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, cei care au spus că Bruxelles-ul a fost informat „incorect“ şi că o reacţie a CE trebuia să aibă loc după ce se va pronunţa definitiv CCR pe legile Justiţiei.
„Hoţul“ şi „poliţia politică“
De cealaltă parte, PSD şi ALDE au vorbit de faptul că în România autorităţile fac abuzuri care duc la condamnarea unor persoane nevinovate. „Un protocol secret intre DNA şi serviciul secret a permis ca în România să se facă poliţie politică“, a răspuns Victor Boştinaru, unul dintre cei mai influenţi PSD-işti din PE, în timp ce reproşa comisarului european Vera Jourova că reprezentanţii Comisiei ar fi „tăcut“ în ceea ce priveşte acest aspect. Pe un ton foarte ridicat s-a adresat audienţiei şi Norica Nicolai, eurodeputat ALDE, cea care a spus discuţia că din PE e politicianistă şi i-a reproşat comisarului Jourova că nu a spus nimic când „sute de oameni au fost trimişi abuziv în închisoare“.
De altfel, eurodeputaţii şi-au apărat colegii de grup, excepţia fiind o reprezentantă a social-democraţilor din Portugalia, care a avut un atac surprinzător la adresa colegului ei din familia europeană a PES. „OLAF a tras concluzia ca şeful PSD este responsabil pentru frauda cu fonduri europene. Eu citesc din nimic altceva decât din raportul OLAF. Deci întrebarea mea faţă de colegii din România este: cum este posibil ca această persoană să rămâna în funcţie?“, a afirmat Ana Gomes, eurodeputat social-democrat.
Soluţia non-legislativă sau „Articolul 7“
Însă toată această dispută tensionată nu se va concretiza, pentru moment, în adoptarea vreunui document care să spună că România trebuie să urmeze o cale sau alta, dar imaginea României e tot mai afectată de scandalul pe tema legilor Justiţiei. Cu toate acestea, potrivit unor surse politice, evoluţia sau regresul României în ceea ce priveşte statul de drept ar putea avea două direcţii de acţiune. Prima ar fi ca în Comisia LIBE din PE să fie discutată situaţia României, să fie desemnat un raportor pentru România, cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, iar la final raportul acestuia să ajungă în plen pentru vot. Acest document nu ar avea putere legislativă, adică să impună anumite măsuri României, dar ar putea fi o „palmă simbolică“ dată Puterii de la Bucureşti.
Cealaltă variantă ar fi cea extremă, adică România să ajungă într-o asemenea situaţie încât să fie necesară activarea articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei, o decizie luată în urma unui proces dificil, dar nu imposibil. La finalul unei proceduri complexe se poate ajunge la o suspendare a drepturilor de vot al statului sancţionat în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre sau blocarea finanţărilor prin fonduri structurale europene. Însă eventuale sancţiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene, evident fără cel vizat de aceste sacţiuni.
De altfel, comisarul Jourova a avertizat, la sfârşitul lunii ianuarie, că e posibilă condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în viitorul cadru financiar multianual. Ea a confirmat atunci faptul că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept, iar condiţionarea fondurilor ar putea fi o soluţie.
Se încarcă comentariile...
