Decalogul campaniei electorale. Întrebările şi răspunsurile

Povestea următoarelor două săptămâni va fi dacă jocul este jucat sau nu. Cu Iohannis peste 30%, dar şi cu Ponta peste 40%, deci cu o diferenţă de 10 puncte procentuale, miza dezbaterii publice va cădea pe inevitabilitatea victoriei lui Ponta. Mai are sens să merg la vot, se vor întreba unii votanţi de dreapta şi unii nehotărâţi.

Există aici o linie foarte subţire între siguranţă şi aroganţă, iar PSD are de gestionat consolidarea unui val împotriva candidaturii lui Victor Ponta.

În urmă cu exact o lună, Smart Politics vă oferea decalogul campaniei electorale, prezentându-vă lucrurile la care să fim atenţi până pe 16 noiembrie.

Campania şi evoluţiile politice şi electorale ne-au arătat că am avut dreptate în aspectele pe care le-am semnalat ca fiind importante.

• Scorul electoral al lui Victor Ponta: începe cu 3 sau cu 4? Începe cu 4.

După centralizare a 98,3% din totatul voturilor, scorul lui Victor Ponta începe cu 4. E drept, doar marginal peste 40%. Cu o săptămână înainte de votul din turul I, Victor Ponta a resetat aşteptările electorale anunţând că obiectivul său este 37,5%, deşi toate sondajele de la începutul campaniei şi chiar declaraţiile sale anterioare indicau un vot de aproximativ 40%-42% în turul I. Din acest punct de vedere, deşi rezultatul turul I este cu 2,5% peste aşteptările finale ale preşedintelui PSD, rămâne valabilă scăderea electorală pe care a înregistrat-o candidatul din vară încoace. De asemenea, este o victorie de moral pentru activul PSD, dar o victorie limitată, pentru că mult timp a fost pus sub semnul întrebării dacă partidul va urca sau nu la 40%. Emoţiile şi drama aşteptării acestui rezultat au obosit mai mult armata de activişti decât ne putem da seama din exterior.

• Scorul electoral al lui Klaus Iohannis: începe cu 2 sau cu 3? Începe cu 3.

După centralizare a 98,3% din totatul voturilor, scorul lui Klaus Iohannis începe cu 3. Coroborat cu faptul că Victor Ponta este doar marginal peste 40%, ecartul dintre cei doi candidaţi este de fix 10%. Un procent nici prea mare, nici prea mic, care depinde doar de moralul cu care va fi abordată campania din cel de-al doilea tur. Dacă pentru Victor Ponta era important să treacă de pragul psihologic de 40%, la fel de important era pentru Klaus Iohannis pragul de 30% (deşi obiectivele de 35%, apoi 32% nu au fost atinse). Cert este că de-abia acum va începe adevărata campanie electorală.

• Ce ierarhie pentru The Gang of Four (Tăriceanu, Udrea, Macovei şi Meleşcanu)?

Deşi numărătoarea voturilor nu este finală, repetăm, BEC mai are de centralizat doar 320 de secţii de votare, nu credem că se mai pot întâmpla surprize în The Gang of Four, fapt pentru care clasamentul arată aşa:

• Călin Popescu Tăriceanu – locul 3 – 5,4%.
• Elena Udrea  - locul 4 – 5,18%.
• Monica Macovei – locul 5 – 4,46%.
• Teodor Meleşcanu - locul 9 - 1,1%.

• Udrea vs. Macovei: cine câştigă şi cum arată meciul?

De departe Monica Macovei este câştigătorul acestui duel, deşi electoral este în urma Elenei Udrea. Diferenţa de voturi dintre cele două, de doar 74.000 de voturi la acest moment, este atât de mică în raport cu resursele aruncate în luptă încât este clar că Macovei a avut un randament electoral mai bun. Ce merită subliniat este faptul că amândouă s-s-au grăbit să clameze locul 3, pentru a fi ulterior contrazise de BEC. Dovadă că e mai bine să fii prudent şi să nu cazi pradă tuturor sfaturilor de campanie pe care le primeşti.

• Vadim vs. Funar: învingătorul stinge lumina radicalismului naţionalist al anilor 90?

Corneliu Vadim Tudor a luat 3,66%, în timp ce Gheorghe Funar doar 0,48%. Ceea ce dovedeşte că brandul naţionalist este unul personal, nu instituţional. Oricum, cert este că naţionalismul à la anii 90 nu mai este valabil electoral, ci a devenit cel mult un cimitir al elefanţilor politici care nu se pot adapta noului context electoral şi care nu mai vorbesc limba alegătorilor.

• Votul maghiar: cum va fi afectată UDMR de premiera unui al doilea candidat maghiar?

Kelemen Hunor a luat grosul votului maghiar -  3,5%, în timp ce Zsolt Szilagy a luat 0,56%, ceea ce înseamnă că maghiarii nu sunt dispuşi la aventuri politice. Ei vor să se simtă reprezentaţi la luarea deciziilor şi un brand politic cunoscut şi care şi-a dovedit utilitatea de-a lungul timpului este vehiculul electoral preferat. De constatat că, în marja a câtorva mii de voturi, dacă aduni scorul celor doi candidaţi, ajungi la numărul de voturi luat de Kelemen Hunor în 2009. Szilagy a rupt doar 50.000 de voturi de la UDMR.

• Vom avea o dezbatere prezidenţială cu Ponta şi/sau Iohannis în turul I?

Nu am avut nicio dezbatere în primul tur, dar nu mai devreme de ieri seară Victor Ponta anunţa disponibilitatea pentru patru dezbateri. Rămâne de văzut câte dezbateri vor fi până la final şi pe ce teme, însă cu siguranţă că vom vedea cel puţin o confruntare între cei doi finalişti.

• Participarea peste sau sub 10 milioane în turul I? Prezenţă la vot mai mare în turul al doilea decât în primul?

În primul tur au venit la vot 9,58 milioane de alegători, adică 53,16%, cu doar 0,16% mai puţin decât în turul I din anul 2009 (nu avem încă datele finale). Diferenţa la final va fi făcută la zecimale. Anul 2009 a fost singurul an în care prezenţa din turul al II-lea a fost mai mare decât în turul I, iar acest fapt a fost generat de contextul emoţional specific anului 2009. Este destul de greu de crezut că în 2014 în turul al II-lea va fi o prezenţă la vot mai mare decât în turul I. Totul depinde dacă se se va crea un puternic val de emoţie în favoarea sau împotriva unuia dintre finalişti.

• Care va fi impactul temei justiţiei în aceste alegeri? Vor exista consecinţe electorale importante ale afacerii Microsoft? Ce rol pentru DNA, ANI şi ÎCCJ în stabilirea viitorului Preşedinte al României?

Există două modalităţi de a măsura acest posibil efect. Un instrument este scorul electoral al Monicăi Macovei, cea care şi-a asumat DNA chiar în ziua votului, asta dacă acceptăm ipoteza că Macovei ar fi confiscat mesajul anti-corupţie. Al doilea posibil instrument este o diferenţă între scorul PSD de la începutul campaniei şi cel obţinut ieri. Cu alte cuvinte, o plajă electorală între 2 şi 5%.

Însă cel mai important impact pe care l-a avut justiţia în aceste alegeri este că evoluţiile juridice au fost mult mai atractive decât campania electorală, mult mai interesante pentru presă şi pentru public, acoperind şi, până la urmă, sufocând campania electorală. Cu alte cuvinte, justiţia a fost frame-ul principal de citire a campaniei prezidenţiale.

• Câţi români din Diaspora vor veni la vot?

Cea mai bună prezenţă la vot a Diasporei de până acum, cu mult mai mare decât maximumul atins în 2009, în turul al II-lea. Atunci au venit la vot 147.754 de cetăţeni, iar ieri au votat, până la final, 161.262 de români. În continuare merită observat că rolul Diasporei este imporant nu doar în ceea ce priveşte voturile, dar mai ales în ceea ce priveşte presiunea mediatică şi publică. Aşa cum se vede, discuţiile despre Diaspora sunt despre procesul de vot,  nu despre substanţa votului, ceea ce le face să fie mai uşor de asimilat şi mai eficiente mediatic. Acoperirea mediatică a subiectului face ca Guvernul să intre în defensivă, ceea ce va însemna şi o defensivă pentru candidatul Victor Ponta. 

Concluzii. Ce merită reţinut după ziua de ieri şi ce să urmărim în zilele următoare

1. Nu se poate online fără offline.

Când citeşti analize ale campaniei lui Barack Obama din 2012, accentul nu cade atât pe dimensiunea campaniei online, cât pe integrarea cu munca de pe teren. Fără integrare, fără door-to-door, fără canvasing, online-ul e un frumos exerciţiu de creaţie. Macovei a câştigat bătălia din online, dar ea a candidat totuşi în alegeri în care nu există vot electronic. Este de discutat dacă un scor sub 5% îi oferă perspectiva pentru o construcţie politică solidă.

2. Tăriceanu ar putea să dea lecţii de eficienţă electorală UDMR.

Cu un partid care formal nu există, cu un scor electoral sub 7%, liberalul poate ajunge nu doar la guvernare, dar este din ce în ce mai sigur că îi va lua locul lui Ponta la Palatul Victoria, dacă acesta câştigă. La ce alt om de centru-dreapta s-ar putea referi premierul în funcţie?

3. Povestea următoarelor două săptămâni va fi dacă jocul este jucat sau nu.

Cu Iohannis peste 30%, dar şi cu Ponta peste 40%, deci cu o diferenţă de 10 puncte procentuale, miza dezbaterii publice va cădea pe inevitabilitatea victoriei lui Ponta. Mai are sens să merg la vot, se vor întreba unii votanţi de dreapta şi unii nehotărâţi. Există aici o linie foarte subţire între siguranţă şi aroganţă, iar PSD are de gestionat consolidarea unui val împotriva candidaturii lui Victor Ponta. Va fi foarte greu să se repete experienţa din 2009, când prezenţa la vot în turul al doilea va fi mai mare decât în primul.

4. Pasul pe care îl va face Elena Udrea.

Deşi a învins-o la puncte pe Monica Macovei în confruntarea feminină a acestor alegeri prezidenţiale, Elenei Udrea deja i se cere să facă un pas în spate, unii comparând scorul de acum cu cel de la europarlamentare. Traian Băsescu însuşi vorbea despre restructurarea PMP. Rămâne să vedem ce rol va avea Elena Udrea într-un PMP intrat în zodia fostului Preşedinte Traian Băsescu şi care se va lupta pentru relevanţă politică (aici un răspuns clar poate fi dat după turul al doilea).

5. Cu cât impresia de inevitabilitate e mai prezentă, cu atât mai tare se va căuta şi vâna silver-bullet-ul.

Victor Ponta a propus patru dezbateri cu Klaus Iohannis chiar în discursul de aseară. După o primă săptămână a negocierilor, cea de-a doua va sta sub spectrul dezbaterilor. În locul lui Iohannis mi-aş lua un debate coach foarte bun.Totuşi, cele patru condiţii ale lui Chaffee pentru ca dezbaterile prezidenţiale să conteze (cel puţin un candidat necunoscut, număr mare de alegători indecişi, impresia unui rezultat foarte strâns, fidelităţi partizane slabe) nu par a fi îndeplinite.