Iohannis, apel la o cooperare mai amplă în Europa de Est pentru contracararea ameninţărilor hibride şi soluţionarea conflictelor prelungite

Foto: Preşedinţia României / Poză de grup cu şefii de state participanţi la Summit

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). În luarea sa de cuvânt, preşedintele Iohannis a pledat pentru o cooperare mai amplă în cadrul Parteneriatului Estic în materie de securitate în vederea contracarării ameninţărilor hibride, a soluţionării conflictelor prelungite şi a consolidării rezilienţei partenerilor estici.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat miercuri, 15 decembrie 2021, la Bruxelles, la cel de-al şaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE), anunţă un comunicat al Preşedinţiei României.

Summitul s-a desfăşurat cu participarea şefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere - Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi a reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene, respectiv Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell.

În cadrul intervenţiei sale, Preşedintele României a salutat iniţiativa organizării Summitului Parteneriatului Estic, ca semn al angajamentului comun la nivel european de a transmite un mesaj ferm de susţinere faţă de partenerii estici, precum şi de încredere în viitorul Parteneriatului. Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat în cadrul Summitului că desfăşurarea acestuia are loc într-un moment de cotitură pentru Parteneriatul Estic, în condiţiile în care pandemia de COVID-19 a accentuat provocările interne în statele din Vecinătatea Estică a UE, iar presiunile din partea unor actori externi testează rezilienţa, securitatea, stabilitatea şi capacitatea de respectare a valorilor democratice.

Preşedintele României a exprimat sprijinul ferm al ţării noastre pentru aspiraţiile europene ale statelor partenere. În avansarea procesului de integrare europeană a partenerilor interesaţi, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru aprofundarea cooperării sectoriale pentru o integrare graduală a acestora în piaţa internă şi pentru o cooperare mai amplă în materie de securitate în vederea contracarării ameninţărilor hibride, a soluţionării conflictelor prelungite şi a consolidării rezilienţei partenerilor estici.

De asemenea, în actualul context regional marcat de provocări, Preşedintele României a pledat pentru aprofundarea cooperării UE cu partenerii în domeniul securităţii, inclusiv printr-o implicare mai activă a Uniunii în sprijinul soluţionării conflictelor prelungite din regiune, tematică introdusă pe agenda UE în acest an, ca urmare a demersurilor României.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că, pentru România, discuţiile legate de viitorul Parteneriatului Estic ar trebui fundamentate pe o serie de principii cheie, precum: aşteptarea Uniunii faţă de parteneri de a avansa în direcţia unui angajament politic durabil privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate pentru avansarea reformelor interne, respectarea setului comun de norme şi valori, promovarea statului de drept, funcţionarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii de piaţă libere şi competitive.

Preşedintele României a reliefat faptul că Uniunea va acţiona, în continuare, în funcţie de nivelul de ambiţie al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state şi propunerile formulate de statele partenere. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la importanţa continuării sprijinului UE pentru parteneri, atât la nivel politic, cât şi prin creşterea asistenţei tehnice şi financiare.

În contextul auto-suspendării Belarusului din cadrul Parteneriatului Estic, abordarea agreată la nivel UE în privinţa participării acestui stat la Summitul PaE a fost cea a „scaunului gol”. Totodată, ca reflecţie a angajamentului constant faţă de populaţia din Belarus, Uniunea Europeană a anunţat în luna mai un Plan economic cuprinzător de sprijin pentru un Belarus democratic – o iniţiativă propusă anul trecut de Preşedintele României, alături de omologii polon şi lituanian.

La finalul Summitului, a fost adoptată o Declaraţie comună, asumată atât de statele membre UE, cât şi de cele partenere. Acest document stabileşte viziunea strategică a Parteneriatului pentru perioada post-2020 în jurul conceptelor de redresare, rezilienţă şi reforme. Declaraţia reconfirmă obiectivul consolidării valorilor comune ca bază a Parteneriatului şi angajamentul partenerilor de a avansa agende ambiţioase de reforme.

În declaraţie sunt menţionate progresele înregistrate de parteneri în implementarea acordurilor bilaterale cu UE şi sunt evidenţiate oportunităţile de aprofundare a cooperării sectoriale cu Uniunea Europeană, în conformitate cu priorităţile prevăzute de Acordurile de Asociere. Obiectivul creşterii rezilienţei partenerilor va fi sprijinit prin intermediul unui Plan Economic şi de Investiţii pentru Parteneriatul Estic. În contextul pandemiei de COVID-19, este reafirmată solidaritatea UE cu partenerii din Vecinătatea Estică în gestionarea efectelor negative şi avansarea procesului de vaccinare.