Comisarul european Corina Creţu, despre măsurile privind migraţia: de unde poate face rost Europa de bani pentru imigranţi

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu FOTO Adevărul

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, a dezvăluit, într-o intervenţie pentru "Adevărul", ce măsuri ar putea lua Europa în criza migraţiei şi cum ar putea fi acestea implementate.

„Strategia Europa 2020 şi  Programul de la Stockholm recunosc pe deplin potenţialul de migraţie pentru construirea unei economii competitive şi durabile şi au stabilit ca obiectiv politic clar integrarea eficientă a imigranţilor legali. Gestionarea mai eficientă a migraţiei reprezintă o prioritate clară a Comisiei Europene, aşa cum a fost ea prezentată în obiectivele politice ale preşedintelui Juncker. Migraţia este o problemă transversală, care implică diferite domenii politice, diferiţi actori, atât din ​​interiorul, cât şi din afara UE.În urma recentelor incidente tragice din regiunile din sudul Mării Mediterane, Comisia a adoptat "Agenda europeană pentru Migraţie". Există patru direcţii de acţiune: realizarea unui sistem comun de azil, o nouă politică europeană în domeniul migraţiei legale, combaterea mai eficientă a migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane, securizarea frontierelor externe ale Europei“, arată Corina Creţu.

Potrivit comisarului european, UE poate susţine financiar măsurile luate de statele membre în problema migraţiei, în cadrul mai multor programe derulate de Comisia Europeană.

1. Fondul pentru migraţie şi integrare (AMIF), cu un buget de 3,1 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Fondul promovează gestionarea eficientă a fluxurilor de migraţie, precum şi implementarea, consolidarea şi dezvoltarea unei poziţii comune la nivelul UE în ceea ce priveşte azilul şi imigraţia. Programele naţionale sunt în curs de elaborare de către statele membre, iar specialiştii din cadrul REGIO sunt consultaţi cu privire la posibilele suprapuneri, precum şi pentru coordonarea în cadrul programele operaţionale.

2. Fondul Social European (FSE) şi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care asigură finanţare pentru măsuri ce urmăresc integrarea migranţilor pe termen lung.

Mecanismul de coordonare între cele două surse de finanţare ar trebui să fie stabilite la nivel naţional. Acest lucru presupune o colaborare strânsă între autorităţile de management cu atribuţii în domeniul migraţiei şi implicarea experţilor DG HOME şi DG REGIO / EMPL.

Fondul Europen de Dezvoltare (FEDER) ar trebui să vizeze integrarea efectivă a migranţilor şi a persoanelor care solicită azil, în interiorul obiectivului privind ocuparea forţei de muncă, incluziunea social şi educaţia. Direcţiile de acţiune pot merge spre investiţii în  domeniul social, sănătate, educaţie, realizarea infrastructurii necesare pentru ce înseamnă asigurarea unei locuinţe şi îngrijirea copiilor, refacerea zonelor urbane defavorizate, dar şi acţiuni ce urmăresc reducea gradului de izolare a migranţilor, demararea unor noi afaceri şi altele

„Este de menţionat şi faptul că, în situaţii cu totul excepţionale şi în funcţie de fiecare caz în parte, prin FEDER poate fi asigurată şi finanţarea unor măsuri de urgenţă privind sistemul de primire a migranţilor şi solicitanţilor de azil, măsuri care să vină în completarea sprijinului prin Fondul de azil, migraţie şi integrare (AMIF). Aceasta poate presupune construirea sau extinderea centrelor de primire, a adăposturilor pentru imigranti, dar şi acţiuni ce vizează consolidarea capacităţilor în unităţile de primire.Totodata, in functie de solicitarile statelor membre, măsurile de urgenţă pot fi finanţate în sens mai larg, în cadrul perioadei de finantare 2007-2013.“, arată Creţu.

Potrivit acesteia, „problemele generate de migratie ar putea fi abordate in comun de către Comisie impreuna cu statele membre“. „Acţiuni de cooperare teritorială prin intermediul programelor Interreg şi strategii macroregionale pot sa reprezinte o modalitate de a face fata problemelor generate de migraţie şi traficul de fiinţe umane, iar acest lucru este posibil prin promovarea cooperării instituţionale şi administrative între UE şi ţările din afara UE, de la Marea Mediterană“, conchide Corina Creţu.