Ce pericole pândesc în ordonanţa PSD pe Codurile Penale. Articolele care le-ar face viaţa mai uşoară corupţilor
0
Ordonanţa de Urgenţă pe care vrea să o adopte Guvernul Dăncilă pentru modificarea Codurilor Penale ar putea conţine şi articole care au relaxat legislaţia penală, deşi au trecut de filtrul CCR. Astfel, persoanele condamnate ar scăpa mai repede de închisoare sau s-ar putea ajunge la pedepse mai mici.
Un prim articol care ar apărea în ordonanţă este cel referitor la relaxarea condiţiilor privind liberarea condiţionată. Astfel, pentru pedeapsa cu închisoarea mai mică de 10 ani se poate aplica liberarea condiţionată dacă s-a executat jumătate din pedeapsă în loc de două treimi, cum este în prezent.
De asemenea, pentru condamnaţii care au peste 60 de ani se impune executarea a doar o treime din pedeapsă, faţă de jumătate din cum este în prezent, în cazul pedepselor mai mici de 10 ani. De această prevedere ar beneficia şi condamnaţii care execută pedeapsă în regim deschis sau semideschis. Un aspect esenţial e faptul că toate persoanele indicate mai sus trebuie să achite prejudiciul sau alte sume stabilite de instanţă, cu toate că unii ar scăpa de plată dacă dovdesc faptul că nu au resursse materiale.
Un alt articol trecut de controlul CCR prevede că achitarea integrală a prejudiciului în cazul mai multor infracţiuni, inclusiv cele de corupţie sau delapidarea de fonduri europene, vor putea constitui circumstanţă atenuantă, adică judecătorul va putea să scadă din pedeapsă ţinând cont că s-a achitat prejudiciul.
Termene de prescripţie mai mici
Tot în Codul Penal e prinsă şi prevedere privind micsorarea termenelor de prescripţie de la 10 la 8 ani în cazul pedepselor cuprinse între 10 şi 20 de ani, dar şi de la 8 la 6 ani, când infracţiunea săvârşită e pedepsită cu închisoarea între 5 şi 10 ani. De asemenea, nu vor mai putea fi acuzate de favorizarea infractorului nu doar membrii de familie, ci şi persoanele de până la gradul al II-lea, adică un bunic va putea să-şi ajute nepotul, fără a fi pasibil de sancţiune.
Pedepse la jumătate pentru infracţiunile de serviciu
Nici denunţarea dării de mită în mai puţin de un nu se pedepseşte, iar infracţiunile de serviciu, cum sunt abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurparea funcţiei, beneficiază de reducerea la jumătate a pedepsei, dacă e achitat prejudiciul.
Nu în ultimul rând, în ordonanţa de urgenţă a Guvernului ar fi prinsă şi o nouă definiţie a grupului infracţional organizat, precizându-se că membrii grupului, cel puţin trei la număr, trebuie să acţioneze coordonat în scopul obţinerii unui beneficiu material, iar aceşti membri trebuie să aibă roluri prestabilite.
Şi în proiectul privind modificarea Codului de Procedură Penală au fost articole care au stârnit controverse la dezbateri, dar au trecut de filtrul CCR. Printre aceste articole sunt interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi articolul care prevede obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.
Nu în ultimul rând, instanţa de apel nu va putea desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate decide condamnarea direct în apel, dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi.
Specialişti: Nu poate fi dată OUG
Judecătorul Cristian Danileţ, fost membru al CSM, susţine că nu poate fi dată o ordonanţă de urgenţă pentru articole considerate constituţionale, iar cele neconstituţionale lăsate să fie discutate în Parlament. În primul rând, Danileţ susţine că procedura privind codurile deja a fost finalizată de Parlament, chiar dacă acum au fost întoarse de CCR, ceea ce înseamă că tot Legislativul e resposabil. De asemenea, judecătorul Danileţ invocă Decizia CCR 1431/2010, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat. De altfel, şi Augustin Zegrean, fost şef al Curţii Constituţionale, a subliniat că Decizia CCR 1431/2010 arată că PSD şi ALDE nu ar respecta Constituţia dacă ar merge pe varianta ordonanţei de urgenţă.
„Nu poţi să scoţi dintr-un act normativ şi să dai o parte din articole prin Ordonanţă, altele prin lege în Parlament. Înseamnă că Guvernul se suprapune pe atribuţiile Parlamentului. Acesta ar fi un conflict clasic de natură constituţionlă - o instituţie a intrat peste o altă instituţie“, a declarat Augustin Zegrean, pentru HotNews.
Se încarcă comentariile...
