10 motive pentru desfiinţarea USL

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Războiul rece din interiorul USL, care durează de mai multe luni, s-a transformat într-un conflict în toată regula, cu arme, gloanţe şi chiar artilerie grea lansată tocmai sub cupola Parlamentului devenit din scena conflictului democratic putere-opoziţie, teatrul de război politic dintre putere şi… putere.

Colegul şi prietenul Ion M. Ioniţă a scris pentru Adevărul un editorial intitulat Zece greşeli devastatoare ale USL.  Inspirat de acest titlu, dar mai ales de implicaţiile rupturii relaţiei Ponta-Antonescu, putem să facem o radiografie a situaţiei din interiorul Uniunii Social Liberale pentru a prezenta 10 motive pentru care USL s-ar putea desfiinţa.

Iată care ar fi acestea:

1.    Blocarea promovării unor proiecte mari care să pregătească România pentru provocările următorului deceniu. Modificarea Constituţiei şi regionalizarea sunt două priorităţi importante anunţate de USL la începutul mandatului, dar trecute acum pe linie moartă. Adăugate unor nerealizări mai mici precum Codul Rutier, Legea Sănătăţii sau Legea Minelor, USL nu a reuşit să-şi impună ambiţioasa agendă de transformare a României. Exepţie fac stabilizarea economiei, creşterea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor europene şi recuperarea unei părţi a veniturilor populaţiei tăiate în 2010,

2.     Super-majoritatea USL de 70% nu este funcţională în momentele cheie. Proiecte importante sunt blocate în Parlament unde asistăm la manevre ciudate în care parlamentarii principalelor partide aflate de la putere se retrag strategic din front sau votează invers pentru a-şi torpila reciproc proiectele.

3.  În mod paradoxal, în unele momente, super-majoritatea de 70% provoacă instabilitate politică. Capacitatea clară a PNL, un partid mare, de a bloca orice proiect al Guvernului, face ca deciziile administrative importante să fie foarte nesigure, în contextul arbitrariului determinat de atomosfera electorală prezidenţială. Prin urmare, o majoritate mai decentă de 55-58% formată  dintr-un partid mare şi altele mai mici, fără ambiţii electorale majore, ar putea aduce mai multă coerenţă în Parlament şi mai multă stabilitate. Până la urmă, în condiţiile în care realitatea socială şi economică este atât de schimbătoare, cel mai rău lucru este un guvern care nu poate lua decizii conforme măcar cu provocările prezentului.

4.   Liantul fondator al USL – relaţia Ponta-Antonescu s-a destrămat. USL s-a constituit prin voinţa celor doi copreşedinţi. Din moment ce relaţia lor s-a rupt, liantul care asigura funcţionalitatea politică a alianţei a dispărut. Ideea că cele două partide vor ignora războiul liderilor în numele unui interes superior este iluzorie. Suspiciunea în interiorul Guvernului va exista, majoritatea nu va funcţiona, ceea ce va afecta serios politicile publice şi capacitatea de administrare a ţării.

5.   Nevoia de echilibru democratic. O supermajoritate de 70% este prea mare. Democraţia are nevoie de echilibru şi control reciproc, iar o opoziţie slabă în Parlament lasă loc la abuzuri şi supralicitează rolul de opozant al unor instituţii precum Preşedintele care, conform Constituţiei ar trebui să medieze între instituţiile statului, respectiv între acestea şi societate.

6.     Nevoia unor guvernări minimal coerente ideologic. Coaliţiile funcţionează prost în România. A dovedit-o istoria regimului democratic românesc din ultimii 24 de ani. Cu atât mai mult, o coaliţie stânga-dreapta va eşua. A demonstrat-o Guvernul PDL-PSD din 2009 care nu a reuşit să reziste mai mult de un an şi nici nu a lăsat mari realizări în urmă. Democraţia are nevoie şi de alternanţa modelelor sociale şi economice de guvernare propuse de stânga sau de dreapta. Un melanj între cele două nu face decât să conserve o stare de fapt care dezavantajează pe termen mediu şi lung anumite categorii de populaţie în dauna altora, cu consecinţe nefaste asupra echilibrelor sociale.

7.  Oamenii înţeleg faptul că USL se va rupe, cei mai mulţi înainte de alegerile prezidenţiale. Ultimul Barometru INSCOP – Adevărul despre România, realizat în noiembrie la comanda Adevărul suprindea faptul că 51,9% din populaţie crede că USL se va rupe, comparativ cu doar 37,6% care credeau acest lucru în luna mai. Prin urmare, presiunea electoratului s-ar putea să nu fie atât de mare în cazul unei rupturi.

8.     Românii nu mai vor conflicte şi certuri între politicieni. Sunt sătui până peste cap de scandal. Oamenii vor ca cei de la putere să facă treabă, indiferent de eticheta electorală. Nu vor tensiuni şi crize politice zilnice, iar dacă USL începe să însemne scandal şi conflicte, nu vor mai fi atât de supăraţi dacă această alianţă se va rupe. Susţinerea pentru USL, încă foarte mare, e adevărat, în rândul celor care au o opţiune de vot (40% din populaţie nu are o opţiune clară), este totuşi o atitudine utilitaristă. Dacă USL înseamnă cearta PSD-PNL/Ponta-Antonescu, atunci vor dori, probabil, altceva. Rămâne de văzut cui i se va decerna titlul de "certăreţul" anului. Aici se vor pierde şi se vor câştiga puncte.    

9.  Candidaturi separate la eurparlamentare şi candidaţi diferiţi la prezidenţiale. Cele două partide principale ale USL vor candida separat la alegerile europene. În condiţiile în care rezultatele de la europarlamentare vor fi un predictor pentru prezidenţiale, este imposibil ca cele două formaţiuni să nu intre în dispute electorale. În plus, anularea modificării Constituţiei şi calculele politice post 2014 impun fiecăruia dintre cele două partide mari din USL să îşi joace şansa la alegerile prezidenţiale.  

10. Se conturează o majoritate alternativă la USL în jurul PSD, UNPR, PC şi UDMR, cu posibil sprijin parlamentar din partea PPDD. Prin urmare, nevoia susţinerii parlamentare pentru un Guvern condus de Victor Ponta, fără PNL, este aproape asigurată.   

PS. Îmi permit să adaug şi un ultim argument. Ieşirea de la guvernare, deşi costisitoare pentru PNL din multe puncte de vedere, îi va oferi lui Crin Antonescu mult visatul culoar de candidat prezidenţial de opoziţie. Toate mişcările domnului Antonescu din ultimele 4 luni indică un calcul clar şi o strategie coerentă de profilare în zona opoziţiei ofensive. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite