Uniunea Judecătorilor, apropiată lui Toader, condamnă modificările la legile justiţiei şi solicită Guvernului Dancilă să revină de îndată asupra lor

Ordonanţa ce aduce modificări legilor justiţiei, adoptată de Guvernul Dancilă, „intempestiv şi fără minime consultări, conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi reprezentând un pas enorm înapoi faţă de formă anterioară a statutului acestor două profesii”, atrag atenţia membrii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, susţinători ai ministrului Toader.

Concret, UNJR solicită Guvernului Dancilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile. Pentru că:

1. Se încalcă separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor

Un principiu de bază introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituţie, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Or, prezenţa ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, în primul rând, se modifică competenţa de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, această trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor.

2. Se modifică condiţia vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la ICCJ.

După ce, în urmă unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între carieră judecătorilor şi cea a procurorilor, „printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor”, atrage atenţia UNJR.

Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanţa din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţă cerută de lege strict în această profesie.

Comisia Europeană şi parchetele naţionale, reacţii dure la ordonanţa lui Toader

Comisia Europeană (CE) a anunţat, miercuri, că va cere explicaţii guvernului de la Bucureşti cu privire la adoptarea noii ordonanţe de urgenţă care modifică Legile Justiţiei. 

Reacţia Comisiei a venit la doar puţin timp după ce, Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi asociaţiile de magistraţi au criticat în termeni duri aceste modificări. Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că ordonanţa nu încalcă principiile independenţei justiţiei şi al egalităţii cetăţenilor în faţa legii. „Eu cred că OUG a respectat principiul transparenţei. OUG de asta este OUG ca să se dea repede. Eu cred că este în regulă OUG, am citit-o şi cred că este în regulă. Era necesară şi trebuia dată”, a spus şi Liviu Dragnea.

CE: Urmărim cu mare îngrijorare ultimele evoluţii

Însă Comisia Europeană a transmis că „urmăreşte cu mare îngrijorare” ultimele evoluţii în ceea ce priveşte statul de drept din România, subliniind modul lipsit de transparenţă în care ordonanaţa a fost adoptată şi faptul că vine în contradicţie cu recomandările MCV. 

„Atât conţinutul, cât şi modul în care au fost făcute ultimele modificări, prin ordonanţe de urgenţă şi fără nicio consultare cu sistemul judiciar şi cu cei interesaţi pare a fi în directă contradicţie cu recomandările Comisiei transmise prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), susţinut de toate statele membre. În consecinţă, Comisia va cere explicaţii de la Guvernul României în legătură cu ultimele modificări”, a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Procurorul general: ordonanţa conţine prevederi neconstituţionale

Procurorul general, Augustin Lazăr, a criticat dur ordonanţa semnată de ministrul Justiţiei, avertizând asupra apariţiei unui blocaj instituţional ce ar putea pune Parchetul General în imposibilitatea de a-şi îndeplini îndatoririle prevăzute de Constituţie. Acesta a susţinut că mai multe prevederi sunt neconstituţionale şi contravin recomandărilor instituţiilor europene. Astfel, procurorul general subliniază că modificarea ce permite judecătorilor, care au activat şi în funcţia de procuror, să ocupe funcţii de conducere în parchete, Secţia pentru procurori urmând a fi eliminată din procedura de avizare, încalcă principiul separarii carierelor magistraţilor. 

În ceea ce priveşte dispoziţiile din ordonanţă cu privire la funcţionarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, procurorul general susţine că ele contravin Constituţiei, efectul concret al acestora fiind înlăturarea controlului ierarhic în cadrul Parchetului General. Nu în ultimul rând, este criticat şi termenul de 45 de zile în care în mod automat încetează toate delegările în funcţiile de conducere din parchete, apreciind că efectul acestei prevederi va fi unul de blocaj institutţional şi instabilitate la nivelul Ministerului Public.

DNA: Intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs

Şi principalele parchete din ţară, DNA şi DIICOT, au criticat măsurile ordonanţei lui Toader. DNA susţine că interzicerea delegărilor în funcţiile de conducere va conduce la blocarea activităţii Direcţiei şi trage un semnal de alarmă asupra faptului că introducerea „posibilităţii eliberării din funcţie a magistraţilor pentru neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, în lipsa unor garanţii privind modul în care se poate exercita această atribuţie de către secţiile CSM, aduce atingere independenţei magistraţilor”.

Procurorii anticorupţie subliniază că nu există nicio urgenţă şi nicio situaţie extraordinară care să justifice adoptarea acestor măsuri prin ordonanţă de urgenţă. „Singura urgenţă în acest sens ar putea fi constituită de intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat”, se arată în comunicatul DNA.

Şi procurorii DIICOT, cu unanimitate, au anunţat că susţin criticile formulate de către procurorul general, subliniind faptul că aceste modificări „contravin arhitecturii instituţionale stabilite prin Constituţie şi ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza atribuţiile specifice”.

La rândul lor, procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, au precizat că nu au avut cunoştinţă despre modificările propuse, susţinând că modificările sunt de natură „afecteze grav activitatea parchetelor”.