Toader despre completele de la Curtea Supremă: Judecătorii trebuie să aplice legile, nu să se substituie în legiuitor
0
Judecătorii trebuie să aplice legile în integralitatea lor şi ''nu se pot substitui legiuitorului'', aducând modificări acestora, a declarat vineri, la Suceava, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, referitor la decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ privind organizarea completelor de cinci judecători.
''Judecătorii nu pot adăuga la lege, judecătorii nu pot modifica legea, judecătorii trebuie să aplice legea în integralitatea ei, dându-i sensul şi voinţa legiuitorului. Judecătorul nu poate să amâne intrarea în vigoare a unei legi, nici o amânare totală, nici o amânare parţială. Astăzi când vorbim, nu lucrăm la niciun act normativ, la nivelul ministerului, care să modifice această prevedere interpretată de către Înalta Curte. Ce va fi pe viitor vă vom comunica, mai ales că nu am citit hotărârea Colegiului ca să văd raţiunea acestei opţiuni'', a spus Tudeor Toader, citat de Agerpres.
În opinia ministrului Justiţiei, hotărârea de amânare a Colegiului ÎCCJ poate fi atacată în Contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.
''Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (...) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului'', a explicat Toader.
El a spus că trebuie analizate argumentele de susţinere a nelegalităţii sau neconstituţionalităţii.
''Prin urmare sunt aceste două variante: pe calea Contenciosului administrativ şi pe calea Contenciosului Constituţional. Am fost 10 ani judecător la Curte. (...) Trebuie de văzut care e perspectiva de abordare, trebuie de văzut care sunt argumentele de susţinere a nelegalităţii, pe de o parte, sau a neconstituţionalităţii, pe de altă parte'', a arătat Toader.
La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al Curţii Supreme a decis însă că nu se impune schimbarea componenţei acestor complete în 2018, pentru că au fost deja alese pe legea veche. „Dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019”, se arată în hotărârea Colegiului. Decizia a fost luată cu opinia separată a judecătoarei Simona Neniţă care a susţinut că „dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare”.
La Curtea Supremă sunt două complete de apel de 5 judecători, care dau sentinţele definitive în dosarele în care acuzaţii sunt demnitari. Unul dintre complete este condus de vicepreşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir şi un altul condus de şefa interimară a Secţiei penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Potrivit noilor modificări aduse la Legea 304/2004, copleturile nu mai sunt conduse de membrii de drept, precum vicepreşedintele ÎCCJ şi şeful Secţiei penale, ci toţi judecătorii din complet sunt traşi la sorţi.
Se încarcă comentariile...
