Sondaj IMAS: Românii au tot mai puţină încredere în Poliţie

Scandalul corupţiei din vămi, protestele şi dosarele în care sunt implicaţi poliţişti au scăzut încrederea populaţiei în această instituţie. Sociologii chestionaţi de „Adevărul“ pun lipsa de credibilitate de care „se bucură“ atât Poliţia, cât şi celelalte instituţii pe seama pesimismului social.

Diversele scandaluri care au zguduit Poliţia au făcut ca nivelul de încredere a populaţiei în această instituţie să scadă de la 39% în iunie 2010 la 34,7% în februarie 2011, potrivit ultimului sondaj realizat de IMAS la comanda „Adevărul". „Scandalul javră ordinară" face ca Poliţia să atingă o cotă mai mare de încredere de 40,9% imediat după protestele din septembrie 2010. Poliţiştii au pichetat atunci Palatul Cotroceni ca urmare a tăierii salariilor. Conflictul s-a soldat cu demisia ministrului Internelor Vasile Blaga şi înlocuirea sa cu Traian Igaş.

Poliţia începe să scadă din nou în credibilitate în perioada scandalului de corupţie în jurul lui lui Dan Fătuloiu, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Internelor, scandal urmat de arestări în rândul poliţiştilor de frontieră. „Este, oricum, o tendinţă general valabilă, este un proces de erodare a încrederii în aproape toate instituţiile, completată de lipsa de credibilitate a politicienilor.

Dosarul „Fabrica de Zahăr” a luat calea tribunalului din Alba

„Vama Moraviţa este stat în statul şpăgii“

Cosmin Bolosin: “Din investigatori, agenții sub acoperire s-au transformat în instigatori”

Observăm că sunt afectate, în principal, instituţiile de forţă - Poliţia, Armata", a explicat sociologul Mircea Kivu. În opinia lui Vasile Dâncu, nivelul de încredere la care au ajuns principalele instituţii este „o formă de sancţionare a Puterii". „Demonstrează respingerea acţiunilor Puterii. Oamenii sunt nemulţumiţi şi sancţionează instituţiile", a mai comentat Dâncu rezultatele sondajului IMAS.

Nemulţumiţi de nivelul de trai

Nici la capitolul „Satisfacţia faţă de nivelul de trai", românii nu stau bine. Potrivit sondajului IMAS, 31,9% din cei chestionaţi susţin că sunt „foarte nemulţumiţi", în timp ce 36,7% se declară „nu prea mulţumiţi". „Nici mulţumit, nici nemulţumit" au bifat 16,6% din respondenţi, în timp ce doar 13,2% spun că sunt „mulţumiţi". „Salariile scad, pensiile scad, doar preţurile cresc! Dacă sondajele ar fi arătat o stare de mulţumire ar fi trebuit să ne întrebăm  «Ce i-a apucat şi p-ăştia!?» Au toate motivele să fie nemulţumiţi", este interpretarea sociologului Vladmir Pasti.

La rândul său, Vasile Dâncu a explicat că răspunsurile la întrebarea privind nivelul de trai arată „în ce direcţie merge ţara". „Este un climat tensionat, o atmosferă ce poate genera tulburări sociale, un pesimism cu efect asupra aspiraţiilor, corelat cu lipsa tendinţei de a investi, de a genera o afacere", a mai arătat Dâncu.

Aprecierea „partidului antisistem"

La capitolul partide, cercetarea IMAS pune pe primul loc PSD (32,5%), pe doi - PNL (25,5%), urmat de PDL (15,5%) şi de Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu (11,8%). UDMR şi PRM se menţin sub prag, având 3,9%, respectiv 3,4%. Creşterea înregistrată de partidul lui Diaconescu este pusă de sociologi pe seama poziţiei sale antisistem. „Nu au o ideologie clară şi promit soluţii spectaculoase pentru ieşirea din criză", este explicaţia lui Mircea Kivu pentru atracţia partidului lui Diaconescu. „Are şi o televiziune şi voturile celor disperaţi, excluşi din spaţiul public. Dacă s-ar organiza mai bine, ar putea obţine mai multe voturi", a arătat şi Dâncu.

Ascensiunea este asemănată de Vladimir Pasti cu cea a partidului lui Gigi Becali, care ajunsese la aproape 15% în sondaje înainte de alegerile din 2008, pentru ca ulte­rior să scadă vertiginos. Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 9-17 februarie, pe un eşantion de 1.039 de persoane, cu o eroare de + -3%.

"Este un proces de erodare a încrederii în aproape toate instituţiile, completată de lipsa de credibilitate a politicienilor. Sunt afectate, în principal, instituţiile de forţă - Poliţia, Armata."
Mircea Kivu sociolog

Românii, mai puţin pesimişti decât grecii

Românii rămân printre cei mai pesimişti europeni atunci când este vorba de propria lor soartă, dar sunt foarte optimişti în privinţa evoluţiei Europei şi a economiei mondiale. Satisfacţia referitoare la viaţă în general, spune Eurobarometrul realizat la sfârşitul anului trecut, din mai 2010 şi până în decembrie, de la 36% până la 47%. Cei mai mulţumiţi de viaţa lor sunt cetăţenii din nordul Europei:  97% din danezi şi 96% din suedezi. 

Depăşiţi de greci şi de irlandezi

În ceea ce priveşte situaţia economiei interne şi modul în care propriul guvern a combătut criza, românii sunt depăşiţi în nemulţumire doar de irlandezi, greci şi spanioli. Astfel, 94% din români consideră că situaţia economiei autohtone este proastă sau foarte proastă, în timp ce proporţia de bulgari care spun acelaşi lucru despre starea de la ei este mai mică de 90%. Irlandezii şi greci au ajuns la performanţa de a considera într-un procent de 99%, respectiv 98% că situaţia economică este la pământ.

Barometrul mai arată că românii privesc admirativ spre economia europeană, 41% din ei apreciind starea acesteia ca fiind bună. Este cel mai mare procent pozitiv înregistrat la adresa economiei UE, media europeană fiind de numai 26%. Grecii, spaniolii şi portughezii sunt dezamăgiţi de starea economiei europene, 86, 82, respectiv 88% din ei considerând că ea este proastă sau foarte proastă.

La nivelul statelor Uniunii, FMI este considerat principalul actor în reformarea pieţei finanţelor mondiale (25%), în timp ce românii plasează FMI pe locul 3 (cu 14%), după G20 (18%) şi UE (27%). Românii se diferenţiază de majoritatea europenilor şi în ceea ce priveşte măsurile  necesare redresării economiei. Astfel, în timp ce 35% din cetăţenii europeni spun că reducerea deficitului şi a datoriei publice este foarte importantă, doar 19% din români subscriu acestei idei.