Procurorii DNA invocă decizia din 2014 a  Curţii Supreme, dată în cazul „Erata CCR”, pentru deschiderea anchetei în cazul OUG 13/2017

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că cercetările în cazul OUG 13 au fost făcute în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprundenţa Curţii Supreme. Mai mult, procurorii invocă o decizie dată de Instanţa Supremă în dosarul „Eratei CCR” - document publicat în urma Referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu. În acel dosar, actualul ministru al Justiţiei a fost audiat în calitate de martor.

Procurorii anticorupţie spun că cercetările în dosarul OUG 13 de modificare a codurilor penale au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale şi a jurisprudenţei şi reamintesc decizia penală nr. 529 in 4 iunie 2014 a Curţii Supreme: 

„În cazul în care susţinerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficienţă a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerinţelor unui proces echitabil. 

În acest context, cerinţa de promptitudine şi diligenţă rezonabilă este implicită. Mai mult, în circumstanţe cum sunt cele în speţă, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de aşteptat o rigoare mai mare din partea autorităţilor în ancheta desfăşurată.

Astfel, respectând dispoziţiile legale şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori, ridicări de documente, procurorul având obligaţia de a efectua o anchetă penală efectivă”, precizează procurorii anticorupţie în punctul lor e vedere cu privire la decizia luată de Curtea Constituţională a României privind anchetarea de către DNA a miniştrilor.

Jurisprudenţa Curţii Supreme

Procurorii DNA au prezentat pasaje din ordonanţa prin care Curtea Supremă a decis redeschiderea anchetei în dosarul „Erata Curţii Constituţionale” în urma căreia Referenumul pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu a fost invalidat.  

Reamintim că pe 2 august 2012 Curtea Constituţională a adoptat hotărârea cu privire la Referendumul din 29 iulie 2012. După publicarea hotărârii judecătorii au constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, pe 6 august 2012 a fost emisă o erată, întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot cu diaspora însemnând 18.292.464. Erata a fost transmisă Monitorului Oficial cu cerea de a fi completată hotărârea emisă pe 2 august cu paragraful omis la redactare.

În baza acestei erate, referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu a fost invalidat, pe motiv că pragul de participare la vot nu a atins cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, respectiv pentru că la vot au participat 8.459.053 de persoane (46,24%) din totalul stabilit de 18.292.464.

După publicarea hotărârii CCR în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile de preşedinte al României. Judecătorii CCR Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader au avut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 2012, argumentând că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

Motivarea Curţii Supreme

În 2013 totul s-a transformat într-un dosar la Parchetul General. Asta în urma unei plângeri depusă în septembrie 2013 de membrii Asociaţiei pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale. Reprezentanţii asociaţei acuzau mai mulţi judecători ai CCR de fals în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu şi comunicare de informaţii false.

Parchetul a clasat iniţial această anchetă, în octombie 2013, dar unul dintre reclamanţi, Constantin Creangă, reprezentat de avocatul Lucian Bolcaş,  a contestat clasarea la Curtea Supremă. Pe 4 iunie 2014, un complet format din 3 judecători (Lucia Rog, Luciana Mera şi Lavinia Lefterache) a decis redeschiderea anchetei.

Procurorii DNA citează în comunicat pasaje din această sentinţă, 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„În cazul în care susţinerile petentului (Constantin Creangă -nr) au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficienţă a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerinţelor unui proces echitabil.În acest context, cerinţa de promptitudine şi diligenţă rezonabilă este implicită.Mai mult, în circumstanţe cum sunt cele în speţă, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de aşteptat o rigoare mai mare din partea autorităţilor în ancheta desfăşurată.”

Pasajele relevante din motivarea Curţii Supreme:

image

Clasarea definitivă

În aprilie 2016, Parchetul General a clasat definitiv această anchetă. Procurorii i-au audiat, printre alţii, în calitate de martori, pe judecătorii CCR Augustin Lazăr, Peter Lăzăroiu, Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, pe Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Toni Neacşu, fost membru CSM.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara, în 17 iunie 2015, când a fost audiat la PICCJ, că nu s-ar fi schimbat rezultatul referendumului din 2012 dacă nu exista erata CCR.

„Am dat (Curtea Constituţională, n.r.) o decizie până când cineva o să înţeleagă rezultatul votului, nu am stabilit noi. Noi am primit de la BEC procesul verbal şi acolo scria că au fost la vot opt milioane, care reprezintă 46,24 la sută din numărul cetăţenilor înscrişi în liste. Dacă dădeam altfel decizia, puteam fi traşi la răspundere, eventual", spunea atunci Zegrean.



 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite