Pe „mâna“ lui Arafat: MAI vrea să centralizeze achiziţiile publice de ambulanţe şi maşini de pompieri

Tehnica de intervenţie a IGSU ar putea fi achiziţionată prrintr-o procedură centralizată

Ambulanţele şi autospecialele pompierilor ar putea fi achiziţionate centralizat, potrivit unui proiect de Ordonanţa de urgenţă, lansat în dezbatere publică de Ministerul de Interne, procedură menită să aducă economii consistente bugetului de stat.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vrea să închidă robinetul cheltuielilor. Pentru a face economii la buget, oficialii MAI au decis să facă achiziţii centralizate. Asta pentru că, prin centralizarea cererii pentru un volum mai mare de servicii şi produse necesar mai multor instituţii, autorităţile pot scădea preţul unitar.

Astfel, reprezentanţii Internelor spun că deocamdată achiziţii centralizate vor face cei de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), care ar urma să cumpere autospeciale/ambulanţe pentru Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), pentru serviciile de ambulanţă judeţene (SAJ) şi pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF).

Astfel, IGSU, în calitate de unitatea de achiziţii centralizată, va încheia acorduri-cadru în nume propriu, pentru toată tehnica de intervenţie ncesară SMURD, SAJ şi SABIF. Iar în baza acordurilor-cadru încheiate, unitatea de achiziţii publice centralizată semnează şi derulează contracte subsecvente.

„Achiziţia centralizată creează premisele obţinerii unor produse de calitate la preţuri inferioare comparativ cu cele implicate de achiziţia neunitară a produselor de autorităţi contractante distincte“, se arată în proiectul de ordonanţă.

Avantaje operaţionale şi economice

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, susţine că avantajele achiziţiilor centralizate este esenţial în sistemul de urgenţă.

„Avantajele de ordin operaţional, legate de standardizare, sunt extrem de importante în sistemele de urgenţă. Echipajele de intervenţie trebuie să aibă aceleaşi echipamente de lucru. Dacă se întâlnesc la faţa locului la o situaţie de urgenţă, nu stă unul să se uite la aparatele celuilalt, care sunt altfel. Într-o situaţie de dezastru, oamenii nu trebuie împiedicaţi să-şi facă treaba pentru că nu ştiu să folosească aparatul celuilalt. Evităm şi alte aspecte. Dacă mai multe institituţii organizează licitaţii, există riscul ca, în timp ce o licitaţie merge, iar instituţia respectivă se dotează cu aparatura respectivă, alte licitaţii să meargă mai greu sau să se blocheze, iar instituţiile respective să nu se doteze. În plus, există riscul să cumpărăm aceleaşi maşini, dar la preţuri diferite“, a explicat, pentru „Adevărul“, secretarul de stat Raed Arafat.
La fel de importante, susţine şeful DSU, sunt şi economiile care se fac la buget. Asta pentru că volumele mari de produse vin la un preţ mai mic.

„Pe linie economică, una este să cumperi 50 sau 100 de ambulanţe şi alta e să faci un contract-cadru pe 2-3mii de maşini. O astfel de licitaţie atrage ofertanţi mai mulţi, competiţie mai mare şi, în acelaşi timp, un preţ mai competitiv. Când am cumpărat ambulanţe în cantităţi mari, preţul a fost semnificativ mai bun decât atunci când s-au licitat volume mici“, a mai spus Raed Arafat.

Centralizarea nu elimină posibilele fraude

Specialiştii în politici publice sunt de acord că înfiinţarea de unităţi centrale de achiziţii publice poate duce la economii consistente, dar spun că nu există nicio garanţie că licitaţiile respective vor fi „curate“.

„Centralizarea nu e o garanţie că achiziţiile se vor derula corect, iar preţurile vor fi mai mici. Este un principiu normal de piaţă: dacă volumul de achiziţii este mai mare, preţul ar trebui să se ducă mai jos. Nu trebuie să facem acestor oameni un proces de intenţie şi să spunem că vor să centralizeze şpaga. Dar nu e exclus ca la un volum mai mare de servicii sau produse să crească şi comisioanele încasate de unii, iar preţurile să nu scadă. Aici intervine rolul ANAF, care ar trebui să impună baremuri de preţ, având ca bază toate celelalte achiziţii făcute în sistem pe un anumit tip de produs“,a declarat, pentru „Adevărul“, Adrian Moraru, director la Institutul de Politici Publice.

În schimb, centralizarea are avantaje care nu sunt de neglijat, susţine expertul în politici publice. „Achiziţiile centralizate ar trebui să simplifice munca unor departamente. În loc să faci 40 de achiziţii, se face o singură mare procedură, în care se regăsesc nevoile fiecărui judeţ. Asta înseamnă o simplificare, mai puţină muncă, mai puţin personal dedicat acestei munci şi, în principiu, mai puţine greşeli, pentru că la nivel central sunt oameni mai bine pregătiţi. Nu spunem acum că inteligenţa este adunată toată la Bucureşti, dar în structurile centrale sunt angajaţi mai pregătiţi decât în teritoriu“, a mai arătat Adrian Moraru. 

Potrivit directorului IPP, centralizarea elimină situaţiile în care două instituţii cumpărau acelaşi produs, dar la diferenţe uriaşe de preţuri. Pe de altă parte, achiziţiile centralizate pot fi monitorizate mult mai uşor, inclusiv de către societatea civilă. „Una e să urmăreşti ce se întâmplă în 40 de judeţe şi alta e să monitorizezi o singură procedură“, a conchis specialistul.