Organizaţiile româneşti din comunităţile istorice cer să fie ajutate de ţara-mamă. Modelul maghiar

Românii din comunităţile istorice fac apel la parlamentari să-i sprijine mai consistent anul viitor pentru susţinerea identităţii naţionale. Organizaţiile româneşti solicită alocarea, prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, a minimum 200 milioane de lei comunităţilor româneşti din comunităţile istorice şi diaspora.

În acest sens, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cuprinzând organizaţii reprezentative ale românilor din Albania,  Bulgaria, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Serbia (Voievodina şi Timoc), Ucraina (Cernăuţi, Odesa, Transcarpaţia) şi Ungaria, au adresat o scrisoare deschisă Parlamentului şi Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Suma de 200 milioane de lei destinată unui număr de peste 10 milioane de români extrafrontalieri, dintre care peste 2 milioane în dificultate cultural-identitară maximă sau ameninţaţi cu extincţia, reprezintă o medie anuală de circa 20 lei (sau 4,29 €)  per capita, de trei ori mai puţin decât alocă anual statul român pentru organizaţiile reprezentative ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România (circa 60 lei sau 12,87 € per capita).

„Actualmente constatăm o îngrijorătoare diferenţă de tratament a românilor extrafrontalieri în raport cu cetăţenii românii aparţinând minorităţilor naţionale din România. Această diferenţă de tratament, motivată politic, nu este conformă cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români, în special cu cele între 4 şi 6 milioane de cetăţeni români cu reşedinţa sau domiciliul în afara graniţelor ţării (inclusiv în actuala Republică Moldova)“, se arată în document.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cel mai mic buget

Reprezentanţii Federaţiei Organizaţiilor Româneşti subliniază că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este ministerul cu cel mai mic buget din România, de multe ori inferior bugetelor unor departamente. Acest fapt limitează drastic posibilităţile de intervenţie ale statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti autohtone în dificultate cultural-identitară maximă sau ameninţate cu extincţia.

„Subfinanţarea cronică a legăturilor statului român înrudit cu românii din afara frontierelor ţării, în special cu cei din comunităţile istorice, pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, reprezintă o neglijare flagrantă a prevederilor articolului 7 din Constituţia României. Ea certifică lipsa de voinţă politică suficientă a clasei guvernante din România“, se precizează în scrisoarea deschisă.

Federaţia arată este necesară o intervenţie rapidă şi susţinută pentru asigurarea unei educaţii eficiente în limba română în condiţiile în care, sub diverse pretexte, cu excepţia Republicii Moldova, românii din aceste comunităţi fie nu beneficiază deloc de educaţie în limba maternă, fie li se diminuează sistematic accesul la acest drept fundamental.

Această intervenţie s-ar putea concretiza în alocarea de burse de studiu tuturor elevilor instruiţi în limba română sau studiază limba română în cadrul instituţiilor publice de învăţământ. Totodată, intervenţia statului român s-ar putea concretiza în sprijinirea înfiinţării şi funcţionării de instituţii de învăţământ preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar în limba română, după modelul celor înfiinţate şi sprijinite de către Ungaria în România pentru minoritatea sa înrudită din ţara noastră.

De asemenea, organizaţiile reprezentative ale românilor din comunităţile istorice trebuie susţinute în mod real pentru a putea funcţiona independent şi eficient ca să reziste presiunilor imense la care sunt supuse acestea, prin  liderii lor care se luptă pentru păstrarea identităţii româneşti.

Cum finanţează Budapesta comunităţile istorice

Organizaţiile românilor din afara graniţelor dau ca exemplu Ungaria, care are o politică activă de sprijin al etnicilor săi, cu precădere din Transilvania.

Astfel, Guvernul ungar a decis să aloce 1,3 miliarde forinţi (4 milioane de euro) pentru finanţarea programelor şi investiţiilor de importanţă naţională din Transilvania în acest an şi alte 1,5 miliarde forinţi în acelaşi scop pentru anul următor.

În conformitate cu legea maghiară, Guvernul de la Budapesta a decis transferul imediat a 1,3 miliarde forinţi pentru programe şi investiţii în Transilvania din bugetul pe 2018. Pentru următorul an, Ministerul de Finanţe şi vicepremierul responsabil de politica naţională vor trebui să găsească resurse bugetare în valoare de 1,5 miliarde forinţi în acelaşi scop.

Peste un milion de etnici maghiari trăiesc în Serbia, România şi Ucraina. Ca un prim pas, premierul Viktor Orban le-a dat etnicilor maghiari cetăţenia ungară după victoria sa în alegerile din 2010, după care le-a acordat dreptul de vot. Acest lucru l-a ajutat pe Viktor Orban să câştige o majoritate parlamentară la alegerile din 2014, graţie sprijinului oferit de etnicii maghiari din ţările vecine.