Aproape că socotesc aş fi îndreptăţit să spun că volumul aniversar 444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara, apărut în 2016, atunci când Neagu Djuvara împlinea 100 de ani, dădea seama exact despre respectiva vrere. Fiindcă, la urma urmei, cartea exact aceasta e. Un rezumat, un conspect, un concentrat asupra modului în care a fost universitar, a conferenţiat, a publicat cărţi în româneşte istoricul Neagu Djuvara. Ilustrând deopotrivă, la fel de concentrat, şi aserţiunea  ilustrului, pe atunci sărbătorit, azi dispărut, care admitea că, în cea mai mare parte, viaţa i-a fost „o uriaşă paranteză”.

Volumul apărut în excelente condiţii grafice în august 2016 la editura Humanitas este alcătuit din două părţi şi dintr-o extrem de preţioasă addendă. În cele două părţi vorbea preponderent Neagu Djuvara. O făcea cum îi e felul, cum a ajuns să îl ştim.

În primul rând, elegant, aşa cum se impunea să o facă un spirit format la şcoala lui Eminescu, dar şi a lui Cioran. Cu un admirabil, exemplar respect acordat limbii române. 

În al doilea rând, onest. Reamintindu-şi reuşitele, „noroacele”, care l-au ajutat să scape ca prin minune de comunişti care, fără doar şi poate, că l-ar fi trimis la închisoare, dar şi exilul cu privaţiunile lui, ambiţiile, împlinirile. Recunoscându-şi, deopotrivă, slăbiciunile, scăderile, greşelile, evocând momentele mai dificile, seninătatea esenţială întreruptă, totuşi, din când în când, de eşecuri, amânări, decepţii, trădări.

În al treilea rând, surprinzător, şi nu doar atunci când vorbeşte despre originea cumană a lui Negru Vodă – o teorie ce i-a adus destule ironii din partea confraţilor lui istorici- , ori argumentează cam fără argumente şi excesiv meteo-sensibil de ce a sărbători la 1 decembrie Ziua Naţională ar fi o greşeală, ci şi când se referă la felul nostru, al românilor, de a fi, la francezii cărora nu le prevede un viitor prea bun, la Europa socotită şi ea a se afla în primejdie de moarte, la musulmani şi la Islam, la Turcia din Europa dar neeuropeană sau la şocul civilizaţiilor. O face fiind foarte puţin, de fapt deloc prudent, în nici un caz timorat de încorsetările corectitudinii politice. Cea în numele căreia ar putea fi acuzat de multe.

Întâia secvenţă a cărţii reface, bazându-se pe mărturiile din conferinţe, din interviuri sau din cărţi traseul vieţii lui Neagu Djuvara. O viaţă de picaro întârziat, de cosmopolit în sensul de cetăţean al lumii, de (aparent) om din alte vremi, în realitate conectat mereu la actualitate.

Cea de-a doua parte îi oferă cititorului bucuria întâlnirii cu cele 444 de fragmente memorabile. Ordonate alfabetic, asemenea unui dicţionar de idei aflate în război cu ideile primite. Şi care chiar asta vor. Să îndemne la reflecţie, la contraziceri, la dialog. Pe felurite teme.

Aproape că aş simţi nevoia ca, la rândul meu, să transcriu în aceste însemnări o parte dintre aceste fragmente. Cu precădere pe acelea la care am aderat, care m-au încântat, fără a le omite însă pe cele ce nu mi-au fost pe plac. Nu o fac mai întâi pentru că scopul acestor însemnări este acela de a îndemna la lectură, lectură temeinică, nu limitată, cenzurată, expediată, fiindcă numai aşa cred că îl putem omagia cu adevărat pe Neagu Djuvara. Găsim, de altminteri, în carte mărturisiri asupra felului în care nu doar scria, ci şi citea Neagu Djuvara. Nu o fac şi pentru că cele 444 de fragmente selectate de Oana Bârna şi Cătălin Cioabă, care l-au avut alături în calitate de documentarist pe meticulosul S. Skultéti mi se par fatal insuficiente. Având meritul de a redeschide pofta revenirilor la surse. În primul rând la cărţile lui Neagu Djuvara.

Cea de-a treia secţiune, Cuvinte de apreciere, conţine texte scrise de Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu, Radu Oltean, Andrei Pleşu, Sandra Ecobescu, Andrei Pippidi, Mihai Dim. Sturdza, Horia-Roman Patapievici. Asociate prefeţei semnată de Gabriel Liiceanu ele exact acest lucru îl fac. Ne îndeamnă să revenim, să recitim apoi să reflectăm la cele spuse şi scrise în ultimii aproape 30 de ani de acest boier al gândirii şi al cuvântului care e, care a fost Neagu Djuvara.