Graţierea: testul puterii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Miza legii graţierii e mai mare decât se arată îndeobşte. Ea nu se limitează nici la condiţiile precare din închisori, nici la salvarea unor politicieni PSD.

Vorbind despre disputa legată de graţierea colectivă, fostul preşedinte Traian Băsescu spunea că, în esenţă, asistăm la o luptă pentru putere. Nu suntem siguri că ideea sa a fost bine înţeleasă. „Lupta pentru putere” mai ales în sistemele democratice cu puteri împărţite pare să se dea peste tot şi la toate nivelurile şi nu mai e ceva căreia merită să-i acorzi atenţie, confundându-se cu orice dialog în contradictoriu.

Dar impresia noastră este că fostul preşedinte, care are experienţa puterii la nivelul cel mai înalt, a dorit să se refere la Puterea scrisă cu literă mare, la planul însuşi al suveranităţii. De altfel, singurii politicieni care par să înţeleagă bine despre ce vorbesc - chiar dacă se plasează pe poziţii diferite şi au fost adesea adversari radicali - sunt pe mai departe Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele este acela care nu a încetat în zilele din urmă să vorbească despre „suveranitatea” Parlamentului şi despre necesitatea de a fi reinstalat în centrul vieţii politice din România.

Ce este o lege de graţiere colectivă? În linii mari este o iertare pe care, tradiţional vorbind, o acordă suveranul. Regele acorda graţieri cu ocazia unor mari sărbători religioase, pentru că numai el putea crea o excepţie de la regulă. Asta explică de ce nu există nu doar în România, dar nicăieri în lume norme cu privire la acordarea graţierii. Nicăieri nu se spune, nici în Constituţie, nicio în vreo lege sau interpretare judecătorească, când şi în ce condiţii se poate acorda o graţiere. Graţierea este pur şi simplu o excepţie şi, dacă ni se permite comparaţia, ea pare să aibă statutul unui carnaval faţă de zilele obişnuite, căci aboleşte pur şi simplu toate regulile. Un magistrat spunea într-o interpretare proprie că graţierea se dă cam la 10 ani o dată, dar în alte părţi a ajuns să se dea şi mai des, cam la doi ani o dată sau chiar anual, la zile festive. În esenţă, deşi juriştii s-au ferit de un asemenea limbaj, orice graţiere este o abolire de-o clipă a Codului penal. Codul penal fiind abolit, deţinuţii sunt eliberaţi, după care Codul este reinstituit şi lucrurile sunt luate de la capăt.

În orice caz, nimeni nu ignoră caracterul de excepţie al graţierii şi tocmai de aceea se dă în jurul subiectului o luptă atât de aprinsă. Căci cine poate graţia este suveran. Sau, cu alte cuvinte, doar cine este suveran are putinţa reală de a graţia, căci altfel s-ar găsi forţe potrivnice suficient de eficace. Se vede încă o dată valabilitatea definiţiei pe care o dădea C. Schmitt: „Suveran e cel care poate decide asupra excepţiei”.

Pornind de aici am putea înţelege mai bine că fiecare parte implicată doreşte să-şi afirme puterea într-o manieră fără echivoc, ceea ce înseamnă că miza legii graţierii e mai mare decât se arată îndeobşte. Ea nu se limitează nici la condiţiile precare din închisori, aşa cum susţine Guvernul, nici la salvarea unor politicieni PSD (fie el şi şeful partidului), cum susţine preşedintele Klaus Iohannis, ci la redefinirea suveranităţilor. Aşa se explică de ce preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu e mai implicat în dezbaterea publică decât oricare alt membru al majorităţii guvernamentale şi decât PSD în întregul său, deoarece el a ţintit mereu să redefinească structura puterii în România, aşezând Parlamentul în centru. Regăsim pur şi simplu, cu ocazia acestei teme particulare, disputa constituţională începută acum mai bine de un deceniu între republica parlamentară şi republica prezidenţială.

Ca detaliu semnificativ, fostul preşedinte Băsescu nu credea că actorii implicaţi ar fi Parlamentul şi Preşedintele, ci Parlamentul (politicienii) şi procurorii. Fără să o spună explicit, Traian Băsescu sugera că Preşedintele ar fi doar o anexă a puterii exprimate în primul rând de procurori.

Dar aceste detalii nu modifică analiza de ansamblu. În esenţă, cine se va impune în problema graţierii va obţine un ascendent major pe scena politică românească.

Horaţiu Pepine - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite