Dosarul Revoluţiei. Procuror: Vasile Milea a coordonat personal, direct şi nemijlocit, represiunea din centrul Capitalei

Generalul Vasile Milea, ultimul ministru comunist al Apărării, a murit pe 22 decembrie 1989, după ce - conform variantei oficiale - s-a sinucis în sediul CC al PCR, împuşcându-se cu un pistol în zona inimii. Şeful parchetelor militare a declarat, pentru „Adevărul”, că acesta a coordonat represiunea împotriva manifestanţilor.

Declarat trădător de Nicolae Ceauşescu, lui Vasile Milea i s-a creat imaginea unui adevărat erou, care şi-a pus capăt zilelor pentru a nu executa porunca dictatorului de a da ordin Armatei să tragă în populaţie. În realitate, Milea a fost cel care a coordonat personal, din stradă, represiunea împotriva manifestanţilor din centrul Bucureştiului, în noaptea de 21 Decembrie, explică procurorul militar care a avizat rechizitoriul în Dosarul Revoluţiei, Cătălin Ranco Piţu.

„Generalul Vasile Milea, în noaptea de 21 spre 22, a participat personal la represiunea din Capitală, dând inclusiv ordine unităţilor de blindate să vină în centrul Bucureştiului pentru a participa la represiune în mod efectiv. Legea Republicii Socialiste România interzicea folosirea vehiculelor de luptă blindate împotriva propriei populaţii, iar acest lucru îl cunoşteau cu toţii, de la comandantul suprem, Nicolae Ceauşescu, şi până la ministrul Apărării, Vasile Milea, care, de altfel, era un militar competent. În clipa în care, ştiind care e legislaţia, aduci numeroase forţe blindate pentru a acţiona împotriva populaţiei şi, prin acţiunile concrete care se succed provoci moartea unui număr de persoane şi rănirea multor altora, te faci vinovat pentru toate acele urmări”, spune Cătălin Ranco Piţu, menţionând faptul că în situaţia fostului ministru al Apărării s-au aflat, în decembrie 1989, mai mulţi ofiţeri superiori ai unităţilor militare.

„Ministrul Milea a fost personal în stradă şi a coordonat direct şi nemijlocit represiunea. E adevărat, asta s-a întâmplat la ordinul lui Ceauşescu, şi aş face aici o precizare: e uşor de vorbit acum despre anumite conduite, dar când chiar Nicolae Ceauşescu îţi dă ordin personal să participi, în acele condiţii, ai de ales: ori execuţi acel ordin, cu consecinţe pentru cei împotriva cărora îl aplici, ori i te opui, cu consecinţele de rigoare în ceea ce priveşte propria ta persoană.

Şi în situaţia lui Milea, atunci, au fost mulţi alţi ofiţeri superiori ai Armatei. Situaţia de atunci a fost ceva pentru care ei nu au fost pregătiţi să acţioneze. Populaţia ieşise în stradă, să protesteze, iar ei primiseră ordinele de a folosi împotriva oamenilor întreaga tehnică, a MapN de exemplu. Pentru că putem vorbi aici şi despre Ministerul de Interne, cu tot cu Departamentul Securităţii Statului, plus Gărzile Patriotice. Toate aceste instituţii au acţionat la fel de culpabil. Este, într-adevăr, foarte sensibilă problema, cert este, însă, faptul că Vasile Milea a fost în stradă şi personal a coordonat represiunea împotriva manifestanţilor, în noaptea de 21 către 22 decembrie, ca urmare a ordinului primit de la Comandantul Suprem”, a declarat procurorul Cătălin Ranco Piţu, şeful Secţiei Parchetelor Militare.

Cronologia evenimentelor din ultima lună a anului 1989 contrazice categoric ideea că generalul Vasilea Milea ar fi ţinut partea poporului înaintea furiei cu care dictatorul Nicolae Ceauşescu a comandat represiunile manifestaţiilor de la Timişoara şi Bucureşti.

Deciziile luate de Milea se desprind clar din audierile făcute de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989. Fostul ministru al Apărării Naţionale a fost cel care a emis ordinul de intervenţie, inclusiv cu arme de foc, la Timişoara, în ziua de 17 decembrie 1989. În aceeaşi zi, amintindu-şi probabil de eficienţa acestor metode pe care le mai testase şi în tinereţe, Vasile Milea ordonă scoaterea a zece tancuri de instrucţie pe străzile Timişoarei, comunicând ordinul de alarmă parţială de luptă. În jurul orei 17.00, Armata deschide focul asupra demonstranţilor şi apar primele victime.

Cu 27 de ani înaintea evenimentelor din Decembrie 1989 Milea fusese protagonistul unui alt episod, în care a avut ocazia să-şi demonstreze ataşamentul faţă de organele de Partid şi de Stat prin intimidarea unor ţărani argeşeni cu o companie de blindate ruseşti.

„În aprilie 1962, în două sate de lângă Piteşti a izbucnit o revoltă a ţăranilor împotriva preşedinţilor de cooperativă. Nu era politică, nu avea treabă cu colectivizarea. Şefii furaseră şi oamenii s-au revoltat. Ceauşescu se deplasează acolo - era deputat în regiunea Argeş - întruneşte comitetul regional şi dă dimensiunile unei revolte ţărăneşti deşi nu era chiar aşa. În acel moment, comandantul Şcolii de auto şi tancuri de la Piteşti, colonelul Vasile Milea, se oferă să intervină cu blindatele. Şi repartizează o companie de blindate ruseşti, şenilate. Pe 17 decembrie 1989, la Timişoara, Milea face acelaşi lucru: scoate tancurile în stradă şi trage în oameni", afirmă istoricul Alex Stoenescu.

Paradoxal, în ciuda represiunii coordonate personal în decembrie 1989, Vasilea Milea a fost declarat erou al Revoluţiei Române şi, în memoria sa, mai multe străzi şi bulevarde de pe cuprinsul ţării au fost botezate cu numele fostului ministru al Apărării. În Bucureşti, abia după 30 de ani de apeluri către autorităţile administrative, consilierii municipali au luat decizia schimbării denumirii bulevardului Vasile Milea, în luna iunie a acestui an.