Dosarul „Eratei CCR” a fost clasat

Parchetul General a clasat dosarul „Eratei CCR”, document redactat de Curtea Constituţională cu ocazia referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012, relatează digi24.ro.

Potrivit sursei citate, USL a depus la vremea respectivă plângeri împotriva magistraţilor CCR, care au stabilit că trebuie luată în calcul şi diaspora în stabilirea pragului electoral. Aşadar, prin decizia luată de Parchetul General, vor scăpa de proces cei cinci membri ai CCR acuzaţi de abuz în serviciu.

Sursa citată arată că din punct de vedere al procurorilor nu există suficiente probe la dosar, cu toate că acest caz a fost pornit după ce s-au primit 30 de plângeri din partea unor politicieni şi din partea unor simpli cetăţeni.

Documentul ce lua în calcul şi voturile românilor din străinătate a fost scris pe ultima sută de metri, înainte de referendumul din 2012. Curtea Constituţională a adoptat, pe 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. 

Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata, semnată de judecătorul Ştefan Minea

Pe 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase pe 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale de pe 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituţională.

„Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, «sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului»”, preciza CC.

Judecătorii care au făcut opinie separată

Judecătorii Curţii Constiţionale Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului de pe 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza „eratei” la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

„Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională”, se arăta în opinia separată la hotărârea CC din 21 august 2012.

Cei trei magistraţi subliniau că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 de pe 2 august 2012, CC a statuat în sensul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate "au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare", iar "raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente", iar pe de altă parte, erata completatoare face referire la "listele electorale cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv", aşadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar şi Toader arătau că, în aceste condiţii, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

Demisii la vârful Ministerului de Interne

„Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”, susţineau cei trei judecători constituţionali.

Hotărârea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.

În timpul scandalului, ministrul de interne de atunci, Ioan Rus, şi un secretar de stat au demisionat. Instituţia pe care o conduceau avea un cuvânt greu de spus la organizarea consultării populare.