DNA-ul pentru magistraţi, visul Adinei Florea de a ajunge la şefia unei Direcţii

Cerinţa de transformare a nou înfiinţatei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţiei în Direcţie, după modelul DNA şi DIICOT, este un nou exemplu al modului lipsit de seiozitate în care sunt modificate Legile Justiţiei, consideră Laura Ştefan, expert anti-corupţie în cadrul ExpertForum.

„Este ridicol să modifici cu tot scandalul care a fost făcut aceste legi ale justiţiei şi să vezi acum că nu e bine. Abia s-au votat şi doar ce au intrat în vigoare. Ne trezim acum că nu e bine?”, a declarat pentru „Adevărul”, Laura Ştefan. În opinia experţilor, Secţia a fost concepută prost încă de la început şi transformarea ei în Direcţie nu va rezolva problemele intrinseci cu care se confruntă. „Felul în care a fost concepută a fost deficitar. Este imposibil să se ocupe de toate infracţiunile care le sunt aduse ca acuzaţii magistraţilor. Dificultatea este fundamentală: o singură entitate trebuie să facă toate aceste anchete ce privesc o multitudine de infracţiuni, pentru că nu vorbim aici doar de corupţie. Vorbim în principal de plângerile celor nemulţumiţi de sentinţele primite, care depun plângeri penale şi care, chiar dacă majoritatea primesc soluţie de neîncepere a urmăririi penale, trebuie cercetate serios. Cum vor decurge aceste anchete? Procurorii de la Baia Mare, de exemplu, trebuie să vină la Bucureşti pentru declaraţii, la fel şi martorii? Practic magistraţii vor fi numai pe drumuri. Şi să fie 100 de procurori în acestă secţie şi tot nu va funcţiona”, este de părere Laura Ştefan. 

În opinia acesteia, în contextul în care nu este clar ce problemă majoră ar rezolva această Secţie, ea nu merită ridicată la nivelul unei Direcţii precum DNA-ul. „Eu nu aş da super-puteri unei secţii care nu e clar ce vrea să facă. Când înfiinţezi o structură specială trebuie să fie corelată cu o problemă majoră. În cazul DNA şi DIICOT vorbim de corupţie şi de crima organizată, şi este evident de ce acestea reprezintă probleme majore. De ce ar fi infracţiunile comise de magistraţi o problemă şi nu infracţiunile comise de poliţişti? Nu văd ce problemă rezolvă”, a concluzionat Laura Ştefan. Raportul MCV, publicat luna trecută de către Comisia Europeană, critică înfiinţarea acestei noi Secţii, menţionând riscurile cu privire la vulnerabilitatea noii structuri în ceea ce priveşte independenţa sa comparativ cu DNA, şi faptul că noua structură nu va avea expertiza DNA în combaterea infracţiunilor de corupţie. 

În urmă cu două săptămâni, procurorii-şefi ai acestei Secţii au cerut ministrului Justiţiei ca această structură din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să fie transformată în Direcţie, pe modelul DIICOT şi DNA. Miza acestei schimbări vizează existenţa unui buget propriu, administrat de şefii direcţiei. „Este necesară o independenţă şi o autonomie totală a acestei structuri, faţă de Parchetul General, cum de altfel au şi DNA-ul şi DIICOT-ul", a susţinut Adina Florea, procurorul-şef adjunct al Secţiei, cea care a fost refuzată de preşedintele Iohannis la şefia DNA. Ministrul Justiţiei, a refuzat luni, în stilul caracteristic, să comenteze informaţiile apărute în presă cum că o astfel de schimbare ar fi deja decisă. „Să mă întrebaţi atunci când mă veţi auzi pe mine vorbind despre acest lucru”, a afirmat Tudorel Toader.