Când discută CCR sesizarea depusă de Florin Iordache pe tema completelor specializate în corupţie

Curtea Constituţională a României a stabilit pe 2 aprilie termenul de transmitere a punctelor de vedere de la Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul sesizării privind existenţa unui conflict juridic pe tema completelor specializate în corupţie, informează Agerpres.

Anunţul vine după ce Florin Iordache, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor în absenţa lui Liviu Dragnea, a sesizat săptămâna trecută Curtea Constituţională (CCR) cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă (ÎCCJ) în cazul completelor specializate. Prin acest demers, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Direcţia Copilului Teleorman, dosar în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare.

Liderul PSD a declarat luni că acest demers are la bază opinia personală a lui Florin Iordache şi a negat orice coincidenţă cu dosarul său. „Am vorbit cu Florin Iordache azi (luni – n.r.). M-a informat că a luat această decizie vineri şi că în opinia lui e un conflict juridic, pentru că la Curtea Supremă nu s-a respectat legea. (...) Cu ce mă să mă ajute pe mine o decizie cu privire la completele de 3? Habar nu am. Îmi dă ani din viaţă? Îmi dă cineva înapoi viaţa pe care mi-au luat-o aceşti indivizi? Este exagerat ca un român să îşi dorească să aibă parte de un proces legal?”, a declarat liderul PSD.

Pe de altă parte, specialiştii în drept vorbesc de un atac constant la adresa Curţii Supreme, intanţa care a dictat condamnări pentru corupţie împotriva politicienilor. „Ceea ce se întâmplă azi e parte a unui plan mai larg de a pune sub semnul întrebării verdictele Curţii Supreme. Această cauză nu are legătură doar cu Liviu Dragnea, ci cu un întreg complex politic reprezentat de liderul PSD. Actuala situaţie este una deosebit gravă, cu care însă, din păcate, am ajuns să ne obişnuim”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.

În sesizarea depusă vinerea trecută, Iordache susţine că ÎCCJ a generat un conflict juridic pentru că nu a constituit complete specializate care să judece în primă instanţă dosarele de corupţie, aşa cum prevede Legea 78/2000. „Faptul că ei nu au făcut complete specializate, cum cere legea. E vorba despre articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 în care obliga instanţele să facă complete specializate pentru corupţie”, a explicat deputatul PSD. La termenul de săptămâna trecută din acest dosar, avocaţii lui Dragnea au cerut anularea condamnării din primă instanţă şi rejudecarea procesului exact pe acelaşi motiv. 

De altfel, Toni Neacşu, avocatul Olguţei Şefu, fosta directoare executivă de la Protecţia Copilului Teleorman, a subliniat că, după modelul speţei privind completele de 5 judecători, problema demersului este de a ajunge cu el la Curtea Constituţională. „Cum ajungem la CCR, asta e intrebarea?”, a scris acesta pe contul său de Facebook.

Anterior cererii depuse de apărătorii lui Liviu Dragnea, Secţia specială pentru anchetarea magistraţilor a cerut lămuriri din partea Curţii Supreme chair cu privire la această temă. Conducerea ÎCCJ a transmis atunci că toţi judecătorii secţiei penale de la instanţa supremă sunt specializaţi pe fapte de corupţie. De altfel, în Jurisprudenţa Curţii Supreme există două soluţii, una din 2012 şi alta din 2014, prin care sunt respinse două sesizări exact pe această temă. Astfel, în decizia 18/2014, sesizarea este respinsă ca nefondată pe motiv că, „fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt investiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi”.

Sesizarea CCR pe această speţă vine în contextul în care dosarul liderului PSD se apropie rapid de final, instanţa finalizând audirea martorilor şi fixând termenul din 15 aprilie pentru audierea inculpaţilor şi pledoariile finale.