Cum percep românii Ziua Naţională a României, în opinia specialiştilor: „De 25 de ani nu facem decât să destrămăm ideea naţională şi ideea de stat!”
0
Puţini specialişti sunt de părere că românii au o conştiinţă naţională foarte puternică şi că nu sunt indiferenţi privind însemnătatea Zilei Naţionale a României. Cei mai mulţi consideră că românii nu au o cultură a ceremoniei, a împărtăşirii bucuriei şi emoţiei de 1 Decembrie.
Spre exemplu, istoricul Zoe Petre susţine că data de 1 decembrie a fost „încununarea unui efort naţional de mare importanţă şi continuitate, care a dus la refacerea unităţii românilor în interiorul graniţelor. A fost cea mai mare realizare istorică a Ţărilor Române de la un obiectiv al Revoluţiei din 1848, care s-a încheiat cu Marea Adunare de la Alba Iulia”, a explicat Zoe Petre, citată de Mediafax.
Istoricul a subliniat că se simte reprezentată ca persoană de această Mare Unire, ea fiind „o combinaţie de ardeleni, moldoveni, munteni şi dobrogeni”. Petre a mai adăugat că românii „percep cu multă seriozitate” Ziua Naţională a României şi că „au o conştiinţă naţională foarte puternică”.
Românii nu au o cultură a ceremoniei
In schimb, istoricul Andrei Muraru a explicat, pentru Mediafax, că românii nu au o cultură a ceremoniei, a împărtăşirii bucuriei şi emoţiei de 1 Decembrie, iar lipsa de viziune a elitelor politice româneşti a condus în ultimii 25 de ani la golirea de conţinut a Zilei Naţionale a României.
„În România anului 2014, sunt puţin peste 10% minorităţi etnice. Imaginaţi-vă cum arăta România în 1920 cu 30% populaţie minoritară (mai ales maghiari şi evrei), cu uriaşe probleme sociale, cu asperităţi politice care au fost deseori imposibil de atenuat, cu pierderi materiale şi umane foarte serioase în urma războiului (România a fost una dintre ţările implicate în conflict cu un mare număr de victime umane), cu probleme administrative de neconceput astăzi”, a declarat Muraru.
Acesta consideră că românilor „le lipseşte mult liantul cu Ziua Naţională, atât din raţiuni practice (e o sărbătoare de iarnă care nu te îndeamnă la prea multe acţiuni 'în aer liber', tradiţia sărbătoririi acestui moment este foarte recentă şi anemică, lipsa de imaginaţie a autorităţilor, care ar trebui să fie promotoarele unor acţiuni mult mai consistente în societate etc.), cât şi din considerente de ataşament civic”.
„E clar că nu avem o cultură a ceremoniei, a împărtăşirii bucuriei şi emoţiei acestui moment în societate. De vină sunt şcoala, mediul social pauper abrutizat de conflicte sociale şi extravaganţă mediatică, mediul politic respingător ş.a.m.d”, a completat Andrei Muraru.
Percepţia românilor trebuie îmbunătăţită
Şi academicianul şi istoricul Dinu C. Giurescu a declarat că ziua de 1 Decembrie înseamnă împlinirea unui program întreg de luptă politică şi socială, însă de 25 de ani nu facem decât să destrămăm ideea naţională şi ideea de stat.
„De 25 de ani nu facem decât să destrămăm ideea naţională, ideea de stat. Facem tot ce putem ca să desfacem unitatea naţională, nu să o întărim. Important este cum percepe populaţia, opinia publică ziua de 1 Decembrie. Că o facem lângă Palatul Parlamentului sau la Arcul de Triumf, tot aia este. Atât doar că Arcul de Triumf simboliza chiar unitatea naţională, pe când Palatul Parlamentului simbolizează un regim democratic care face totul să destrame această unitate”, a spus academicianul Giurescu, potrivit Mediafax.
El a precizat însă că ar putea fi făcute mai multe lucruri, astfel încât percepţia românilor cu privire la ziua de 1 Decembrie să se îmbunătăţească.
1 decembrie - realizarea unui ideal politic
Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, spune că 1 Decembrie reprezintă realizarea unui ideal politic şi un moment suprem în istoria României, considerând că românii cunosc importanţa acestei zile.
„Ziua Naţională a României trebuie sărbătorită protocolar. (...) Eu mi-aş dori să fie marcată şi ziua de 10 mai pentru că este o dată foarte importantă şi în mai e mult mai frumos afară şi lumea se poate bucura pe când de 1 Decembrie e întotdeauna frig, e neplăcut, e o sărbătoare exclusiv oficială”, a declarat Paleologu, citat de Mediafax.
De asemenea, Paleologu a precizat că, din punct de vedere istoric, 1 Decembrie a însemnat realizarea unui ideal politic. „Anume unitatea din 1918, lucru care nu ar fi putut fi realizat fără 10 mai, fără ceea ce reprezintă 10 mai, şi anume consolidarea statului suveran şi monarhic”, a mai spus fostul ministru al Culturii. Paleologu a precizat că lucrările la Arcul de Triumf trebuiau terminate până la parada de 1 Decembrie, apreciind că monumentul este actorul principal al acestei sărbători.