Cum se dau legile cu dedicaţie. Cazurile Vlasov/Florin Iordache, Şova/Hrebenciuc şi Zsolt Nagy/Chiuariu
0
Ancheta deschisă de procurorii DNA în cazul iniţiativei legislativă privind graţierea şi ordonanţa de urgenţă de modificare a codurilor penale, nu este prima privind modul în care s-au adoptat actele normative în România. Alte trei dosare, anchetate de procurorii DNA, au vizat acte normative controversate, promovate prin Guvern sau Parlament.
În toate cazurile, cei implicaţi vorbesc de rolul vital pe care îl au miniştrii Justiţiei, sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament.
Cazul I: Amnistia şi graţierea
Cel mai cunoscut caz este, fără îndoială, cel în care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, discuta cu colegul său de partid,fostul senator Dan Şova, abrogarea unor articole din Codul Penal şi Legea Amnistiei. Modificări vizate: abuzul în serviciu să nu mai fie incriminat şi nici folosirea influenţei de partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite. „Boss, deci, automat, suntem beliţi”, spunea Hrebenciuc, despre unul din articolele problemă.
În schimbul promovării în Parlament, Şova a acceptat promisiunea lui Viorel Hrebenciuc că îl va sprijini, în 2015, să obţină funcţia de preşedinte al PSD, în dauna contracandidaţilor Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea. Acuzaţiile DNA: trafic de influenţă. Cazul este încă la procurori iar cei doi, Şova şi Hrebenciuc, sunt trimişi în judecată în alte dosare de corupţie.
„Nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu”
Una din infracţiunile de care discutau Hrebenciuc şi Şova era chiar cea de abuz în serviciu, infracţiune care suferă modificări majore în cazul Ordonanţei prin care este modificat Codul Penal.
Hrebenciuc: Acum îţi spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem într-un fel cu amnistia. Uite şi tu, mă că…
Şova: Amnistie şi graţiere obligatoriu!
Hrebenciuc: Pe cuvânt îţi spun, Dane, şi tu să le spui la partid asta.
Şova: Şi ştiţi ce trebuie făcut, domnul preşedinte – trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu, dar…
„Dar trebuie pornită de la Ministerul Justiţiei cu inteligenţă”
Întrucât acesta era un demers controversat, au concluzionat că nu poate fi realizat printr-o propunere legislativă a unui parlamentar ci printr-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei.
Hrebenciuc: Şi mai e legea 78. Boss, Legea 78/2000 (Legea anticorupţie- n.red), că aici aceeaşi chestie spune. Aia e lege făcută de Stoica în 2000, atunci am aprobat-o ca tâmpiţii. Până acum câţiva ani lumea nu băga în seamă, nici procurorii nu se uitau la ea. Năstase a fost prima victimă a acestei legi. E un articol 13 care spune aşa: influenţarea în calitate de şef – nu şef…
Şova: De partid.
Hrebenciuc: …de partid, nu ştiu ce, organizaţie şi altele, nu numai partid, influenţarea şi luarea deciziilor, cum e trecut acolo, pentru obţinerea de foloase necuvenite, bani sau bunuri pentru sine sau pentru altul.
Şova: Aşa l-au băgat şi pe Liviu (Liviu Dragnea- n.r.) cu referendumul (Liviu Dragnea a fost condmnat în acet caz şa 2 ani cu suspendare- n.r.).
Hrebenciuc: Exact. Şi atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm - că eu am zis asta în Biroul Permanent şi Mediafax a preluat-o anul trecut, înţelegi? Am zis, domne, pe această lege, Dane, orice telefon îl dai, este influenţare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiu, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. Eu, dacă mă bat pentru un primar să îi dau bani la drum – că pe urmă mă văd oamenii acolo, nu? Mă iau de guler că nu rezolv cu drumul. E, în momentul acela e influenţare!
Şova: Da, da.
Hrebenciuc: Deci, automat, suntem beliţi.
Şova: Toţi!
Hrebenciuc: Deci ascultă ce spun, aia nu e o chestiune…
Şova: Nu, codul integrităţii…
Hrebenciuc: Trebuie puse la punct astea pentru că, îţi spun, suntem degeaba. Tot aşa, mă chemase pentru asta acum câţiva ani şi zic: Domne, dar vedeţi că e aşa? Şi zice:Domnule Hrebenciuc, nu eu am făcut legea. Ce să îi spun? Ce să îi spun? Aici, uite, la asta, la Braşov şi la acesta, la Sârbu şi la mine, e trecută asta.
Şova: Vreau să vă spun un lucru: când am vorbit cu câţiva judecători – că sunt prieten, sunt 15 ani de bară – Voi sunteţi nebuni? Şi mi-au spus: Puişor, dăm ce aţi reglementat voi. Voi aţi scris, noi aplicăm.
Hrebenciuc: Exact.
Şova: Modificaţi legea.
Hrebenciuc: Nu, trebuie făcută o chestiune foarte clară.
Şova: Dar trebuie pornită de la Ministerul Justiţiei cu inteligenţă.
Hrebenciuc: Vezi că asta e procedura acum, vezi că poate să fie şi avantajul tău.
Şova: Da, dar pentru asta ar trebui să nu am dosar, ca să mă poată pune la Justiţie, că am discutat cu Victor treaba asta.
Cazul II: Proiectul în Parlament
Cel mai cunoscut caz este cel al fostului deputat PNL, Mihail Vlasov, fost şef al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, cel care i-a solicitat, în 2013, unui membru al Parlamentului României (deputat) să îi susţină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”.
Miza lui Vlasov era ca CCIR să preia controlul asupra Registrului Comerţului, care este în subordinea Ministerului Justiţiei. Pe 25 noiemebrie 2016, Vlasov a fost condamnat definitiv în acet caz la 2 ani de închisoare cu executare, după ce, iniţial, Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat.
Vlasov a depus o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative. În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer). De asemenea, Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic în vederea adoptării proiectului normativ privind registratorul comercial.
Vlasov l-a delegat pe Iordache
În a doua jumătate a lunii februarie 2013, după finalizarea textului, Vlasov i-a înmânat actualului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, care era deputat, membru al Comisiei Juridică, proiectul legislativ privind registratorul comercial, iar acesta din urmă s-a ocupat de identificarea unor parlamentari care să susţină respectiva iniţiativă legislativă din dispoziţia preşedintelui CCIR.
Vlasov l-a contactat pe Iordache căruia i-a solicitat ca propunerea legislativă să fie semnată într-o anumită ordine.
Vlasov: Notează-ţi pe hârtie. Alo, Florine!
Iordache: Ia zi!
Vlasov: Da’ n-aş vrea ca prima se... Ă, ă...Originalu’ e la el, nu?
Iordache:Da.
Vlasov: N-aş vrea ca prima semnătură să fie a lui.
Iordache: Nu, mă, păi, prima... prima o...e... Oricum deasupra îl pun pe Vainer (Aurel Vainer, deputat- nr), nu aşa am zis?
Vlasov: Păi, da! Eu zic să-l pui pe Vainer, să te pui pe tine, să pui pe Alina Go... (Alina Gorghiu, deputat - nr) şi dup-aia trebuia să-l pui pe el. Îi dau telefon...
Iordache: Lasă-l, mă, că îl semnează...Semnează mai jos în aia...
Vlasov: Da.
Iordache: Deasupra lui, că nu-i o problemă!
Vlasov: Da, da. Îi spun.
Iordache: Da.
Vlasov: Da. Da. E...
Iordache: Da’ important e ca să... Da.
Vlasov: Da, îi dau tele... Dacă semnează, bine, m-am gândit dacă nu semnează nu mai insistăm la niciun PDL-ist. Dă-i dracu! Că nu ştii care e cu Chioru’ (Traian Băsescu- nr), care nu-i...”
Vlasov: "Notează-ţi pe hârtie"
Vlasov i-a transmis deputatului Florin Iordache ce parlamentari urmează să semneze propunerea legislativă.
Vlasov: Dă-i telefon! „O iau s-o dau la alte...” Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunţăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Groşaru (deputat- nr)...
Iordache: Da.
Vlasov: Alina Gorghiu.
Iordache: Da, mă, să văd că...
Vlasov: Notează-ţi pe hârtie.
Iordache: Da, mă, îi ştiu. Aşa!
Vlasov: Deci, Groşaru, Vainer...
Iordache: Da.
Vlasov: Alina Gorghiu...
Iordache: Da. Da.
Vlasov: Ă...Tu!
Iordache: Da.
Vlasov: Şi Toni, Toni Greblă.
Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.
Vlasov: Nu-l mai ai, a plecat?
Iordache: A plecat.
Vlasov: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no... Pe Ion Chelaru (senator -nr).
Iordache: Da.
Vlasov: Pe Ioniţă Chelaru.
Iordache: Îhâm! Bine.
Vlasov: Da.
Iordache: Hai să văd, să iau...
Vlasov: Da’ să fie şi-un senator! Ca să fie şi-un senator, ştii!
Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.
Vlasov: Da. Pune-l pe Ioniţă Chelaru. Nu-i o problemă, da’ aşa-i normal.
Iordache: Da, da.
Vlasov: Şi am să-ţi spun, după ce semnezi şi tu, şi ăia toţi, şi semnează şi MIRCEA, am şi-un PPDD-ist, da’ nu ştiu la care să mă opresc, la un avocat, ăla care mi l-a recomandat ăsta, da’ am şi pe altcineva, da.
Iordache: Îhâm.
Vlasov: Eu nu-i cunosc!
Iordache: Bine.
Vlasov: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă... Da. Bine.
Iordache: Găsim! Hai că găsesc şi... că... da. Bine.
Vlasov: Hai!
Iordache: Bine! Bine, Mi... Bine! Pa, pa!
Vlasov: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci şi mie o copie, te rog frumos!
Iordache: Da, Mişule! Fără probleme! Pa, pa!
„Nu m-am uitat la detalii”
Florin Iordache a fost audiat ca martor în faţa procurorilor şi a judecătorilor. El a explicat la Curtea Supremă că îl cunoaşte pe Mihail Vlasov de 8 sau 9 ani, fiind la un moment dat colegi în Comisia juridică din Camera Deputaţilor, însă a negat faptul că ar fi fost susţinut de acesta pentru a deveni arbitru la CCIR.
El a confirmat faptul că proiectul de trecere a Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ a fost susţinut de Alina Gorghiu, Aurel Vainer şi Marko Attila.
De asemenea, Florin Iordache a spus că nu el a elaborat proiectul de lege, însă era important să intre în dezbatere parlamentară, chiar dacă nu avea avize favorabile din parte Consiliului Legislativ şi Ministerului Justiţiei.
„Nu am urmărit proiectul de lege în mod special. Poate a avut şi părţi bune (...) Nu m-am uitat la detalii, fiind un proiect destul de amplu. Avea zeci de articole, asta nu însemna că ne uităm la orice detaliu din proiect", a adăugat Florin Iordache la ieşire din sediul instanţei.
Cazul III: HG cu dedicaţie
Un alt caz este al fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (PNL), acuzat de abuz în serviciu după ce a avizat un proiect de hotărâre de guvern (HG) cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal. Proiectul HG-ului fusese iniţiat de fostul minsitru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy (UDMR), şi privea trecerea unui imobil, aflat pe Calea Victoriei din Bucureşti, din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a societăţii Imopost Developments, la care acţionar era şi Poşta Română.
Pe 24 ianuarie 2014, Curtea Supremă i-a condamnat pe cei implicaţi în acest caz la sentinţe cu suspendare: Zsolt Nagy – 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu – 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar fostul şef al Poştei Române, Dan Toader- 4 ani.
„Modul în care a acţionat inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru în vederea avizarii favorabile a proiectului HG 377/2007 demonstrează faptul ca acesta cunostea interesul ca proiectul de hotarare de guvern sa fie adoptat cat mai repede si in forma propusă”, a motivat Curtea Supremă de ce l-a condmnat pe Chiuariu.
„Modalitatea în care a procedat inculpatul, implicandu-şi, încă de la primirea proiectului, consilierul său personal, insistenţa redactării unui aviz favorabil în pofida opiniei constante a direcţiei de specialitate din cadrul ministerului, care comunicase aspectele de nelegalitate atât în privinţa formei cât şi a fondului, solicitarea făcută consilierului său de redactare a unui punct de vedere care să susţină avizul favorabil, împrejurarea că acest mod de lucru a avut caracter singular, demonstrează, în opinia Înaltei Curţi că, în spatele acţiunilor inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru nu a stat „o opinie juridica diferita”, ci un interes în obţinerea rapidă a unui aviz favorabil din partea Ministerului Justiţiei”, a mai arătat Curtea Supremă, în decizia definitivă de condamnare.
Se încarcă comentariile...
