Arta handmade, o variantă pentru cadourile de sărbători

Decembrie este luna în care foarte mulţi dintre noi aleargă după cadouri pentru a le face bucurii celor dragi. Pentru cei plictisiţi de kitsch-urile care invadează multe magazine, există varianta produselor handmade, care în cele mai multe cazuri sunt unicat şi sunt accesibile ca preţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Articolele handmade sunt confecţionate, modelate şi pictate manual.

Cum sărbătorile au început odată cu Sfântul Nicolae, micii artişti şi-au făcut apariţia la o serie de târguri. Weekend-ul trecut, în Capitală, a avut loc a doua ediţie a Târgului IloveHandmade, în curtea Muzeului de Isorie al Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu), unde expozanţii prezenţi au etalat fel şi fel de produse: de la cercei şi brăţări, până la genţi, miere, cosmetice etc.

Bucureştenii nu s-au speriat de frigul de afară şi au trecut în număr mare pe la tarabele micilor artişti şi producători.

Pasta Fimo, de bază în accesorii

Teodora Mazilu (foto), o ingineră de 33 de ani, s-a apucat de handmade în aprilie acest an. „Făceam şi înainte pentru mine, familie şi prieteni. Am umplut casa cu fel şi fel de prostioare. Pentru că am tot primit aprecieri, m-am gândit că ar fi bine să încerc să câştig bani din asta". Pentru a face accesorii (cercei, inele, medalioane), ea a comandat pastă fimo de pe internet.

Am aflat că pasta asta fimo este foarte bună pentru modelat. Timp de două luni doar m-am documentat. Am intrat pe toate forumurile cu tot felul de sfaturi. După asta am comandat pasta, pe internet, închizătorile şi m-am apucat de treabă. Pasta este precum plastelina. Fiecare pacheţel are o culoare şi eu le amestec. După ce le modelez le bag la cuptor şi acolo se usucă pentru că pasta are particule de pvc".

Teodorei îi ia în medie 45 de minute să facă o pereche de cercei (30 de minute modelatul, 10 minute uscarea în cuptor şi 5 minute asamblatul).

Costul de producţie al unei perechi de cercei este de numai 2-3 lei, însă important este timpul de lucru şi arta, pentru că „mai mult asta costă", apreciază ea. „Eu le fac după serviciu şi în weekenduri. Sunt inginer instalaţii electrice, nu are nicio treabă cu ceea ce fac în paralel".

Teodora face şi cuiburi din nucă de cocos sau din viţă de vie (foto principală) în care se pot pune lumânări sau bijuterii.

Inginera se mândreşte, însă, cu o pereche de mărgele confecţionate din lut (foto principală). „Le fac din lut, apoi le pun să se usuce pe nişte beţişoare ca alea de frigărui. Le usuc la rece pentru că nu am cuptor, şi stau acolo două, trei zile. După ce s-au uscat, le pictez şi le dau cu lac".

Pentru produsele handmade, la expoziţii, nu îţi trebuie firmă

Teodora spune că intenţionează la un moment dat să îşi deschidă firmă pentru articolele pe care le face. „Deocamdată particip doar la expoziţiile cu vânzare, unde nu îţi cer să ai firmă. Nu trebuie să ai acte".

Pentru a-şi instala micuţa tarabă din curtea Palatului Şuţu, ea a plătit 50 de lei pe zi. „Nu este mult, la alte târguri era mai scump. Acum depinde ce îţi oferă. Contează mult şi dacă este în interior, dacă ai pe ce să expui. Tot ce este acum aici (măsuţă, suport pentru cercei, scaun etc. nr.) sunt aduse de  acasă", completează ea.

La târgul din curtea Palatului Şuţu, Teodora vindea cerceii cu 10 lei.

De la CFR la măşti veneţiene

În apropiere de măsuţa Teodorei, se afla o frumoasă expoziţie de măşti veneţiene. Constantin Conghilete, un domn în vârstă de 50 de ani, a venit de la Galaţi pentru a participa la târg. Lucrează în Brăila la CFR, ca impiegat de mişcare, şi spune că este "înebunit" să facă măşti pentru că se aseamănă cu feţele oamenilor.

Mi-a plăcut întotdeauna masca. De obicei omul are şase, şapte feluri de a fi. Prefer ca omul să fie aşa de rigid precum masca asta. De când îl cunosc şi până moare, aşa să fie, să nu fie schimbător", conchide el.

Fie că sunt din lut sau din carton, măştile necesită destul de multă migală. O mască din lut se face în trei - patru ore. Cele din carton durează mai mult, cam 6 ore, pentru că „trebuie făcută fiecare operaţie în parte".

Constantin s-a apucat de confecţionat măşti în urmă cu trei ani. În paralel pictează tablouri din ulei pe pânză, magneţi de frigider, suporturi de lumânare sau de pixuri, din lut.

Fac asta în timpul liber pentru a mai scăpa de stresul de zi cu zi. Toată lumea ameninţă că te dă afară, că îţi reduce salariul. Eu am zis să mă mai lase în pace. Aşa că mă duc în lumea mea cu poveşti", spune nostalgic impiegatul de mişcare, care regretă că din cauza serviciului nu poate să ajungă la toate târgurile de acest gen.

Constantin pictează din liceu, dar nu s-a dedicat total acestei pasiuni. „Pictez, fac măşti pe unde apuc, acolo unde mă goleşte familia. La mine acasă, pereţii sunt albi precum la spital. Soţia nu mă lasă să expun nimic, aşa că bucuria mea este când merg la expoziţii.".

El este totuşi mândru că băiatul său, care este „managerul afacerii", a creat un blog, unde îşi expune creaţiile.

Masca cu cafea a rămas fără miros

Impiegatul îşi vinde creaţiile prin intermediul blogului sau la târgurile la care a fost, de la Bucureşti, Sibiu sau Sighişoara.

Între măştile domnului Constantin se afla şi una cu cafea. „Am fost pe aici, în Bucureşti, la o cafenea de mai multe ori şi am zis apoi să le fac o surpriză cu masca asta. Numai că băieţii erau pe faliment şi s-au mutat de acolo. Aşa am rămas cu masca. Ea e făcută numai cu cafea. La un moment dat mirosea şi frumos, dar săracul de la atâta plimbat pe la Sighişoara şi prin Capitală a îmbătrânit şi el".

Măştile costau în medie 45 de lei, iar magneţii, o joacă cum le spune domnul Constantin, 15 lei. „Prin zona noastră măştile acestea tip magnet şi mini tablourile sunt folosite şi ca mărturii la nunţi, în locul bomboanelor".

Geantă făcută dintr-un palton mai vechi

Dana Basaman (foto), 24 de ani, este absolventă a Facultăţii de Limbi Străine şi confecţionează gentuţe de 7 ani.

S-a apucat să facă genţi în liceu, la vârsta de 17 ani. „Povestea este cea clasică, nu aveam bani să îmi cumpăr genţi şi aşa m-am apucat să fac. Am început apoi să fac pentru prieteni şi încet, uşor, uşor, am să le vând".

Genţile sunt făcute din materiale mai dure ca să le menţină şi sunt întărite cu pânză şi hârtie termocolantă. „Le fac la maşină normală, una Zinger. Ideea e că ar ieşi mult mai bine cu una profesională pentru că rămân tot felul de chestii, de aţe. Oamenii se uită, comentează, spun că nu sunt atentă la detalii, însă ei nu ştiu că de vină este maşina".

Din handmade câştigă cât să îi ajungă să iasă în oraş. „Nu aş putea să trăiesc din asta. Vând în medie de 3 - 4 milioane pe lună. Am prieteni care trăiesc din asta. Ei stau toată ziua şi lucrează la asta şi strâng destui bani ca să se întreţină. Eu practic mă mobilizez pentru târguri. Între mai fac aşa, câte una, câte două, pentru blog. Poate dacă aş face o geantă pe zi, aş reuşi să mă întreţin", spune ea, adăugând că momentan nu caută să se angajeze pentru că îi este „mai bine aşa" .

Dana confecţionează o geantă în cam patru - cinci ore. A moştenit talentul de la mamei, croitoreasă de meserie, despre care spune că stă întotdeauna cu ochii pe ce face. „Mama este croitoreasă. Mă bate la cap când nu e bine şi mă pune să descos".

În privinţa materialelor, atunci când nu le cumpără, le primeşte cadou de la prietenii care au prins drag de munca ei. „Geanta asta (foto) am făcut-o dintr-un palton vechi. Mi l-a dat o prietenă şi eu l-am copârţit şi a ieşit aşa" .

Dezavantajaţi de grupurile deja formate

Dana Basaman se plânge că nu are acces la toate târgurile de acest gen pentru că „s-au format grupuri de participanţi şi pătrunzi mai greu. Vorbesc ei între ei şi la tine nu prea mai ajunge informaţia şi efectiv nu mai sunt locuri pentru că tu nu ai aflat din timp".

Globuleţe pentru copiii aflaţi în fază terminală

Printre cei prezenţi la târgul IloveHandeMade s-au aflat şi voluntarii Fundaţiei "Hospice, Casa Speranţei" care se ocupă cu alinarea suferinţelor bolnavilor aflaţi în fază terminală. „La atelierul Fundaţiei se fac cercei, globuleţe, medalioane, pandantive, îngeraşi. Toţi banii care se strâng din vânzarea acestora merg la copiii în fază terminală, bolnavi de cancer sau leucemie", afirmă Georgiana Vlahbei, 20 de ani, voluntar al fundaţiei.

O parte dintre ele sunt făcute din materiale ecologice: lămâi, fistic, portocală, o parte sunt din materiale non ecologice: pastă de modelat, din fetru, spune Georgiana.

Ea precizează că la aceste articole lucrează copilaşii bolnavi, părinţii lor, asistentele de la clinică, voluntari sau membrii atelierului.

IloveHandeMade, o oportunitate pentru cei interesaţi

Andra Spalatelu are 22 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE. Ea este unul dintre organizatorii târgului IloveHandmade. „În facultate făceam genţi şi trăistuţe tradiţionale. Am participat la fel şi fel de târguri. La un moment dat, din diverse motive, m-am oprit. Vroiam să reintru în lumea asta şi nu neapărat să mai fac, pentru că mă simţeam constrânsă pentru vânzare. Şi am zis, împreună cu prietenul meu, Răzvan, să începem să organizăm. Vrem ca acest târg să fie ceva de lungă durată, nu neapărat un unul trecător".

Fiecare dintre cei de aici pune suflet şi face ceva unicat. Pentru cadouri mi se pare ceva foarte frumos, este unic şi îl imprimi cum vrei. La ediţia trecută găseai tot ce vroiai, de la agrafe croşetate la broşe tip parfum, albinuţă", afirmă Andra.

Condiţia esenţială de a participa la târg este ca articolele să fie produse exclusiv handmade. „Nu ai cum să îi verifici pe toţi, dar după ce am văzut acum, cred că toate sunt ok. De obicei cam toată lumea are blog. Cam toţi artiştii handmade se cunosc între ei", completează Răzvan.

Artiştii handmade, de la corporatişti la şomeri

Andra şi pretenul ei Răzvan se ocupă şi de blogul ilovehandmade.ro prin intermediul căruia încearcă să vină în sprijinul celor care fac „asemenea minunăţii". Andra este mândă că zilnic pe blog intră câteva mii de oameni.

Ea spune că majoritatea celor care confecţionează au serviciu, chiar şi în companii mari, şi fac asta ca o pasiune, în timpul liber. „Sunt însă şi familii însă întregi care fac asta. Ştiu o familie, părinţii şi-au pierdut serviciul şi confecţionează împreună cu copilul lor astfel de articole. Ceea ce e interesant este că toţi sunt artişti".

citeste totul despre: