Andra Râşnoveanu, condamnată definitiv în dosarul ANL, a revenit în ţară şi s-a predat

Andra Râşnoveanu a fost condamnată definitiv la 11 ani de închisoare FOTO Adevărul

Andra Râşnoveanu, condamnată definitiv la 11 ani de închisoare în dosarul terenurilor din cartierul ANL „Henri Coandă“, s-a întors vineri în ţară şi s-a predat la Centrul de reţinere şi arest al Poliţiei Capitalei, unde a fost ulterior încarcerată, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Râşnoveanu a revenit în ţară cu o cursă aeriană, însă nu a fost oprită la controalele de securitate de la aeroport.

Instanţa supremă, după ce a decis condamnările definitive din dosarul ANL, a transmis minuta respectivei hotărâri către autorităţile responsabile de aplicarea mandatelor de executare a pedepsei în cazul inculpaţilor, au mai spus aceleaşi surse.

Minuta deciziei instanţei supreme ar fi ajuns, astfel, şi la Poliţia de Frontieră, susţin sursele citate.
De la Centrul de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Capitalei, Andra Râşnoveanu va fi dusă într-un penitenciar.

În 9 mai, Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL „Henri Coandă“, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 16 ani de închisoare cu executare, cea mai mare pedeapsă dispusă într-un dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Instanţa a respins atunci ca nefondate recursurile declarate de DNA, Radu Ion Fotino şi Andra Luminiţa Râşnoveanu împotriva deciziei din 20 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti.

Astfel, instanţa supremă a menţinut condamnările dispuse de Curtea de Apel Bucureşti în cazul celor doi, Fotino având de executat 16 ani de închisoare, iar Râşnoveanu rămânând cu pedeapsa de 11 ani de închisoare.

Judecătorii instanţei supreme au admis recursul lui Romulus Benone Dragomir şi au dispus reducerea pedepsei de la patru ani şi şase luni de închisoare la trei ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

În 20 decembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pe Radu Ion Fotino, instanţa majorând cu un an pedeapsa dispusă în 31 iulie 2009 de Tribunalul Bucureşti.
Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a majorat cu patru ani pedeapsa dispusă de Tribunal în cazul Luminiţei Râşnoveanu, de la şapte la 11 ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Tribunalul Bucureşti a anulat certificatele de moştenitor nelegale întocmite pe numele lui Fotino.

Totodată, instanţa a dispus ca Fotino, Dragomir şi Râşnoveanu să plătească, în solidar, Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) 74.311,66 lei drept despăgubiri materiale şi două milioane de lei cu titlu de despăgubiri morale, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat. Totodată, cei trei trebuie să plătească Agenţiei Domeniilor Statului suma de 95.383,17 de lei, iar părţii civile Asociaţia Deţinătorilor Lot Cartier Henri Coandă - 501.640 de euro (echivalent în lei la cursul oficial al BNR din momentul plăţii).

Radu Ion Fotino a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în februarie 2007, fiind acuzat că, folosindu-se de certificate fictive de moştenitor, pe care le-a prezentat autorităţilor locale din judeţele Călăraşi, Ilfov şi Teleorman, a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra a peste 200 de hectare de teren.

Anchetatorii au stabilit că Radu Ion Fotino a dobândit în mod fraudulos calitatea de unic moştenitor al familiilor Bildirescu şi Lăzărescu prin falsificarea a două certificate de legatar universal (act care atestă calitatea de moştenitor asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile obţinut în baza unui testament) şi a unui certificat de moştenitor.

Astfel, folosindu-se de calitatea conferită de aceste certificate fictive, Fotino ar fi indus în eroare autorităţile din judeţele Ilfov, Călăraşi şi Teleorman, cărora le-a solicitat să i se reconstituie drepturile de proprietate asupra unor bunuri mobile şi terenuri agricole situate în oraşul Voluntari, precum şi în comunele Ulmeni, Salcia şi Troianul, potrivit DNA.

În 2003, Comisia Judeţeană Ilfov de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor a validat, prin Hotărârea 406, propunerea Comisiei Locale Voluntari privind punerea în posesie a lui Fotino pentru o suprafaţă de 26,5 hectare de teren intravilan.

În baza aceloraşi acte notariale false, Radu Fotino a mai solicitat să i se retrocedeze, pe vechiul amplasament, 78 de hectare de teren intravilan care a aparţinut altor membri ai familiei Bildirescu, situat în zona Voluntari şi în Sectorul 1 din Capitală.

Valoarea comercială de piaţă a terenurilor revendicate ilegal a fost stabilită la suma de 179.880.000 de euro.

Deşi cunoştea vechiul amplasament al terenurilor revendicate ilegal, Fotino a translatat acest amplasament, suprapunându-l peste terenul atribuit în folosinţă Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe în vederea construirii cartierului de locuinţe „Henri Coandă“. Astfel, conturul terenurilor revendicate se suprapunea până la centimetru peste conturul terenului atribuit în folosinţă ANL. În acest demers Fotino a fost ajutat de Andra Luminiţa Râşnoveanu şi de Romulus Benone Dragomir, cel din urmă întocmind trei rapoarte de expertiză extrajudiciară false, deşi nu avea calitatea de expert tehnic autorizat judiciar.

În plus, prin sentinţe judecătoreşti pronunţate în prima instanţă, Fotino a obligat ANL să sisteze lucrările de construcţie timp de un an, provocând ANL un prejudiciu în valoare de 14.490.000 euro şi Asociaţiei Deţinătorilor de Lot Henri Coandă în valoare de două milioane de euro, mai arătau procurorii DNA.