Întrebări pentru poliţiste sau cât de greu e să fii femeie într-o lume a bărbaţilor

Oficialii Ministerului de Interne vor să afle cât de discriminate sunt poliţistele la locul de muncă

Toate cele 8.800 de femei care lucrează în Poliţie vor fi intervievate de psihologii şi sociologii din sistem şi vor avea de completat un chestionar elaborat de către specialişti în care vor răspunde la întrebări legate de eventuale acte de hărţuire ori discriminare pe criteriu sexual la serviciu. Specialiştii consultaţi de „Adevărul” susţin însă că metoda anunţată nu va scoate la iveală situaţia reală.

Cazurile de hărţire sexuală ale „doamnelor cu epoleţi” din Poliţia Română de către propriii şefi, aduse în vizorul presei în ultima perioadă, i-a determinat pe mai-marii din poliţie să fie mai drastici în acest sens.

Prima măsură anunţată este o evaluare a tuturor angajatelor cu privire la eventuale cazuri de discriminare la care au fost victime sau părtaşe. Însă, Statutul Poliţistului nu conţine nicio prevedere care să apere femeia din poliţie, susţin liderii sindicali.

Chestorul Vasile Viorel, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), a declarat pentru „Adevărul” că primele echipe, formate din specialişti în resurse umane, control intern, psihologi şi sociologi ai IGPR, au plecat deja în ţară pentru a verifica în ce condiţii îşi desfăşoară munca angajatele instituţiei.

„S-a constituit şi un ghid de interviu, elaborat de către specialiştii noştri, care urmăreşte avantajele şi dezavantajele femeii care lucrează în Poliţie şi eventualele tendinţe de discriminare ale acesteia la locul de muncă”, a completat chestorul. În final, se vor purta discuţii cu absolut toate angajatele, după care se va face un raport. 

Cum se caută discriminarea în Poliţie

Care sunt avantajele şi dezavantajele femeii din Poliţie, cum este definită, conform legii, relaţia şef-subordonat, dar mai ales cum pot fi stopate practicile discriminatorii în raport cu angajatele. Acestea sunt subiectele discuţiilor care vor fi purtate cu toate angajatele Poliţiei Române, indiferent de funcţia ocupată (ofiţeri, agenţi, personal contractual).

Ghidul de interviu urmăreşte avantajele şi dezavantajele femeii care lucrează în Poliţie şi eventualele tendinţe de discriminare ale acesteia la locul de muncă Chestorul Vasile Viorel, adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR)

Iată doar câteva dintre întrebările la care vor trebui să răspundă cele peste 8.800 de femei care lucrează în prezent în Poliţia Română, întrebări care vor fi inserate, printre altele, în ghidul creat de psihologii din poliţie:

• V- aţi confruntat cu cazuri de hărţuire sexuală din partea şefilor?
• V-aţi simţit discriminată la locul de  muncă?
• Care sunt avantajele şi dezavantajele  statului femeii în Poliţie?
• Care sunt tendinţele de discriminare şi hărţuire la locul de muncă?
• Ce măsuri s-au luat atunci când v-aţi confruntat cu astfel de cazuri?

Obiectivul aplicării acestui set de întrebări este se a verifica pulsul climatului din instituţie. Dintre toate femeile angajate în Poliţie, peste 2.200 sunt ofiţeri şi doar 133 au funcţii de conducere. În  acelaşi timp, în jur de 4.900 au gradul de agent şi doar opt dintre acestea deţţin funcţii de conducere, iar aproape 1.700 fac parte din personalul civil.

Lider sindical: “Iniţiativa ministerului, pierdere de vreme”

Referitor la iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne, pe fondul scandalurilor izbucnite în poliţie în ultima perioadă, Iulian Surugiu, preşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP), consideră că “este o pierdere de vreme”.

El a precizat că “atâta timp cât femeile-poliţist vor fi consultate de aceiaşi domni care de-a lungul timpului au pus presiune asupra angajaţilor” nu vor avea un răspuns clar la chestionarul gândit de specialiştii ministerului.

“Nu sunt roadele clare. Dacă mergea acolo psihologul, liderul de sindicat, preşedintele şi le spunea că nu vor păţi nimic, era altă treabă. Dar aşa, o dăm într-o altă poveste cu psihologii de la Interne. Psihologul nu ar trebui să fie subordonat nici ministrului, dar el are grad şi este subordonat şefului său direct”, a punctat liderul sindical.

“Teroare la Interne: femeile-poliţist, timorate de presiunile şefilor”

Preşedintele SNAP a vorbit şi despre “teroarea care există de ani buni în Ministerul de Interne” şi despre faptul că “femeile-poliţist, şi în general agenţii de poliţie, sunt timorate de presiunile exercitate de către şefi”.

Concluzia lui: “Toate aceste aberaţii nu pot fi eradicate în niciun fel decât prin schimbarea mentalităţii şefilor, prin respectarea drepturilor poliţistilor şi prin schimbarea legii în totalitate”, precizând că în Statutul Poliţistului nu există nicio prevedere care să apere femeia din poliţie.

Toate aceste aberaţii nu pot fi eradicate în niciun fel decât prin schimbarea mentalităţii şefilor, prin respectarea drepturilor poliţistilor şi prin schimbarea legii în totalitate Iulian Surugiu, preşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie

Iulian Surugiu a mai declarat că a primit telefoane în aceste zile de la mai multe femei din Poliţie care i-au povestit experienţe similare prin care ar fi trecut, despre care nu au avut curaj să vorbească, temându-se pentru siguranţa lor şi a familiilor. 

“Am primit în aceste zile mai multe telefoane în care mi-au fost povestite fel de fel de cazuri, însă doamnele m-au  rugat să nu le aduc în faţa opiniei publice. Vă spun sincer că se tem. Unele sunt căsătorite, au familii, iar altele au fost nevoite să plece din anumite judeţe de frica unor indivizi”, a conchis Surugiu. 

Soluţii legale pentru femeile hărţuite

Nicoleta Golai, director de comunicare la Asociaţia COLFASA, care promovează lupta împotriva discriminării la locul de muncă şi care a deschis, în iunie 2011, primul centru din ţară anti mobbing (hărţuire la locul de muncă – n.r.), a enumerat câteva dintre soluţiile la care poate apela o femeie aflată într-un astfel de caz. 

“Primul pas este sesizarea superiorului ierarhic, iar în cazul în care agresorul este chiar superiorul ierarhic, trebuie să mergă la nivelul imediat următor pe scara ierarhică. Al doilea pas este sesizarea departamentului de resurse umane. Dacă situaţia nu poate fi soluţionată în interiorul organizaţiei,  atunci trebui să înceapă demersurile legale”, explică Golai.

Mai mult, reprezentanta asociaţiei a recunoscut că “femeile care ajung în astfel de situaţii sunt traumatizate şi, într-adevar, le este foarte greu să facă primul pas, să ia atitudine”.  

Motivul: “De cele mai multe ori, aceste persoane nu cunosc prevederile acelor legi care le apără drepturile - respectiv Codul Muncii, Codul Penal, OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi”, conchide Golai.

Femeile care ajung în astfel de situaţii de hărţuire sunt traumatizate şi, într-adevar, le este foarte greu să facă primul pas, să ia atitudine Nicoleta Golai, director de comunicare la Asociaţia COLFASA

Scandaluri sexuale în Poliţie

Pe lângă ancheta care vizează toate poliţistele din ţară, Ministrul de Interne, Radu Stroe, a dispus o serie de controale la inspectoratele judeţene de poliţie cu privire la nerespectarea principiilor de etică şi deontologie profesională, pentru a fi identificate şi sancţionate practici discriminatorii în raport cu angajatele şi alte aspecte neconforme.

Controalele dispuse de ministrul Stroe vin ca urmare a scandalului declanşat în seara de 26 decembrie, când poliţista Melania Renghea, de la Poliţia Balş, însărcinată în cinci luni, l-a înjunghiat pe fostul ei şef, comisarul-şef Gheorghe Barbu, comandantul postului de poliţie rurală Bobiceşti, chiar în faţa locuinţei acestuia.

Femeia depusese o plângere la DIICOT Craiova înainte cu câteva zile înainte de incident în care îl acuza pe Barbu şi alţi poliţişti din IPJ Olt, printre care şi Ion Voicu, de faptul că ar fi violat-o.