Îngropaţi în noroi

Hidrologii spun că prăpădul a fost accentuat de lipsa de investiţii pe cursul râului Tecucel, precum şi de poziţia geografică nefavorabilă a oraşului gălăţean Primul oraş din

Hidrologii spun că prăpădul a fost accentuat de lipsa de investiţii pe cursul râului Tecucel, precum şi de poziţia geografică nefavorabilă a oraşului gălăţean

Primul oraş din România care a căzut aproape în totalitate pradă viiturilor din ultima perioadă este Tecuciul. Ieri, partea de nord a localităţii gălăţene arăta ca după război. Disperaţi şi zgribuliţi, oamenii care ieşeau în pragul porţilor erau şocaţi.

Maşini răsturnate cărate de şuvoaiele de apă kilometri întregi, frigidere pline cu mâncare, răsturnate şi abandonate pe mormane de scânduri şi gunoi.

Apa lăsase în urmă valuri de noroi, cum nu le mai fusese dat să vadă vreodată. Pe strada 1 Decembrie 1918, maşinile de intervenţie de la Unitatea de Pompieri erau blocate în curte, iar în faţa clădirii Ambulatoriului Spitalului Municipal, o bucată imensă de beton, ruptă dintr-o stradă, a fost adusă de ape cu o forţă de nimeni ştiută. Autorităţile anunţaseră deja doi morţi şi o persoană dispărută.

Spitalul, închis din lipsă de utilităţi

Fără apă, fără curent electric, activitatea Spitalului Municipal "Anton Cincu" din Tecuci a fost practic paralizată ieri. Ca întreg oraşul, de altfel.

Spitalul "Anton Cincu" din Tecuci, acesta părea mai degrabă unul de campanie ieri. Cea mai mare parte a străzii Costache Conache unde se află spitalul era încă sub ape joi după-amiază.

Secţia de Boli Infecţioase a trebuit evacuată în noaptea de miercuri spre joi, când apa nu a mai ţinut cont de boală. 25 de pacienţi au fost mutaţi în alte saloane, iar alţi 25 de oameni, dintre care cinci copii, de la gospodăriile din jur, au cerut adăpost şi sprijin de la oamenii spitalului.

"Le-am oferit ceai, mâncare, am eliberat o serie de paturi, ne-am organizat de aşa manieră cât să îi ajutăm, ne-a declarat dr. Dragoş Teodoru, managerul spitalului.

Aceşti oameni au ajuns la noi prin forţe proprii, nu au putut circula ambulanţele, altfel, cu siguranţă ar fi fost mult mai mulţi.

Pagubele nu le putem estima cu exactitate, dar sunt foarte mari: garduri distruse, sistemul de canalizare practic a explodat datorită presiunii apei, nu avem apă potabilă şi nici măcar pentru spălat, pentru igienizare, s-au oprit pompele de la puţurile noastre forate pentru că grupul electrogen şi tabloul electric au fost sub ape.

În această dimineaţă, la prima oră, am cumpărat de urgenţă generatoare electrice şi am reuşit să conservăm sânge şi vaccinuri", ne-a mai declarat directorul unităţii sanitare.

Sinistraţi în oraş

Ramona Oancea are 27 de ani şi, înainte de viitură, locuia pe strada Tecucel împreună cu mama ei, cele două surori, copiii şi soţii lor. Sora mai mare s-a împrumutat pe la prieteni şi la bănci să mai construiască două camere, pe lângă cele trei ale casei bătrâneşti. Acum nimic nu a mai rămas din construcţia la care toată familia a pus umărul.

Viitura a prins-o pe Ramona în casă. "Abia am reuşit să trimit copiii cu surorile mele pe la prieteni şi cunoştinţe. Nepotul meu de 5 ani are astm. Nici măcar medicamentul nu a apucat să-l ia. Am rămas cu mama şi am fugit în pod, la casa vecinului. Mama e bolnavă cu inima şi nu mă rugam decât să treacă de noaptea asta, să trăiască.

Alături stă o familie de bătrâni. Ea a reuşit să se urce în pod, dar bărbatul este paralizat şi toată noaptea a plutit pe un pat în casă. Am ţipat unii la alţii până dimineaţă să vedem dacă mai trăiesc", a povestit Ramona încă şocată. Ea a rămas doar cu hainele de pe ea, iar nimic din casă nu a mai putut fi salvat, nici bani, nici acte, nici haine.

Pârâul Tecucel nu a fost colmatat

În partea opusă a oraşului, la ieşirea spre Matca, ieri apa era pe străzi de aproximativ 70 de centimetri. Oamenii îşi părăsiseră casele şi stăteau la capătul drumului aşteptând ca apele să se retragă. "Toţi suntem plecaţi. Apa a fost cât gardul de mare, stăm şi ne uităm că nu avem ce face.

Sperăm să mai găsim câte ceva când ne întoarcem acasă", a spus Viorel Leon, 57 de ani. Oamenii spun că apa a venit atât de mare pentru că pârâiaşul era plin de gunoaie. "Bălăriile erau cât mine. Toţi cei care stau pe malul apei îşi aruncă acolo gunoiul", a spus Ramona Oancea.

Lucrări de regularizare, soluţia autorităţilor

Autorităţile locale şi hidrologii le spun însă că sunt ghinionişti. Aşezarea dezavantajoasă a oraşului şi lipsa unui sistem de regularizare pe Tecucel, râul care-l traversează, sunt cauzele cel mai des invocate pentru situaţia din aceste zile.

"Problema este bazinul hidrografic al Tecucelului care este foarte larg - pe linia Buciumeni-Nicoreşti - şi permite acumulări mari. Asta face ca la intrarea în Tecuci, capacitatea Tecucelului să fie depăşită şi să inunde oraşul. E încă o dovadă că e nevoie de nişte investiţii importante pe acest curs şi mă refer la un sistem de regularizare care să oprească din viituri printr-o salbă de lacuri de acumulare sau de minibaraje", e de părere Eduard Finkelstain, primarul Tecuciului.

Pe de altă parte, specialiştii de la Apele Române susţin că principala cauză ar fi diferenţa de nivel dintre oraş şi proximităţi. "Oraşul Tecuci este împărţit în două de râul Tecucel.

Cauza este aşezarea dezavantajoasă a oraşului, situat mult mai jos decât proximităţile, ceea ce a făcut ca de pe aceşti versanţi care îl înconjoară să se scurgă cantităţi uriaşe de apă", spune Sorin Rândaşu, şeful Dispeceratului de Apărare împotriva Inundaţiilor de la Apele Române. Toponimul Tecuci chiar şi-a dezvelit zilele acestea sensul, spun ironic istoricii, pentru că termenul provine din slavă şi înseamnă "a curge". Numele s-a dat mai întâi pârâului Tecuci, iar apoi târgului şi ţinutului. O explicaţie asemănătoare dă şi istoricul Ion Bogdan care spune că "Tecuciul vine de bună seamă din rusă, care înseamnă, apă curgătoare".

Bilanţ provizoriu: şase morţi şi zeci de sinistraţi

De miercuri până joi, în mai multe judeţe din Moldova au căzut ploi în cantităţi extrem de mari, depăşind 200 l/mp. Conform măsurătorilor oficiale, recordul s-a înregistrat la Podu Turcului, în judeţul Bacău, unde au căzut 238 l/mp în 24 de ore.

VASLUI. Bătrân, găsit mort într-o râpă

Un bărbat în vârstă de 84 de ani din comuna vasluiană Iveşti a fost găsit mort ieri după-amiază, la marginea satului, după ce rudele l-au dat dispărut. Poliţiştii l-au descoperit pe Ion Stanciu acoperit de noroi, într-o râpă.

Ploile torenţiale înregistrate în ultimele două zile, care au depăşit 100 l/mp, au inundat aproape în întregime municipiul Bârlad şi mai multe localităţi din judeţul Vaslui, unde peste 100 de gospodării au fost sub ape. Un alt bărbat din Bârlad, în vârstă de 50 de ani, a suferit un traumatism cranio-cerebral după ce a fost lovit la cap de o placă de azbest desprinsă de pe acoperişul unui bloc.

BACĂU. Zeci de sinistraţi, fără niciun sprijin

Întreaga vale a Zeletinului din judeţul Bacău zace de două zile sub ape. Sute de case au rămas sub falduri grele de noroi şi gunoaie, iar oamenii spun că nu au primit încă niciun sprijin de la autorităţi. Ploaia căzută miercuri a înregistrat un record sumbru: la Podu Turcului au căzut 118 l/mp, 150 de case au fost inundate, 30 dintre ele fiind de nerecuperat.

De asemenea, DN 11A Podu Turcului - Adjud este acoperit de ape. Desculţi, majoritatea bătrâni şi bolnavi, oamenii se luptau ieri cu mâlul care le-a intrat în case. "Ne-a bătut Dumnezeu!" e tot ce puteau să mai şoptească. Oamenii dorm acum la rude sau prin podurile caselor.

VRANCEA: Trei morţi

În judeţul Vrancea, trei oameni şi-au pierdut viaţa în urma potopului dezlănţuit miercuri. Un tânăr de 16 ani şi o bătrână de 62 de ani au fost trăsniţi pe câmp, iar un bătrân de 63 de ani a fost luat de ape.