În momentul de faţă, cele mai multe fonduri din bugetul local, la nivelul Municipiului Bucureşti, sunt îndreptate spre pasaje, străpungeri, suspendate şi lărgiri rutiere. Principalul termen din documentele publice care susţin aceste proiecte: “fluidizarea traficului”. Noi ne dorim să fluidizăm mersul pe jos. Ne dorim să nu mai trebuiască să ne strecurăm printre maşinile parcate pe trotuare. Să nu mai trebuiască să cerem ajutor pentru a ne deplasa cu căruţul cu bebeluşi. Ne dorim ca persoanele cu dizabilităţi să poate umbla liberi prin oraş, fără a fi însoţiţi. Oraşul pentru oameni este oraşul în care mersul pe jos este o plimbare, nu o luptă şi în care mersul pe jos este chiar “mijloc” de transport.

Marsul este pentru toti pietonii din Bucuresti – inclusiv soferii care, invariabil, ajung să parcurgă distanţe pe jos (chiar şi de la portiera maşinii la magazinul din colţ).

Pietonii sunt de trei categorii:

1.pietonul fara probleme de mobilitate;

2. pietoni cu mobilitate redusa: persoane varstnice, care au nevoie de trotuare lipsite de imperfectiuni si de obstacole (inclusiv mobilier urban), persoane cu copii mici, persoane cu bagaje de tip troler, parinti cu copii in carucioare şi chiar persoane pe tocuri;

3. persoane cu dizabilitati temporare sau definitive: dizabilităţi locomotori, auditive, vizuale, mentale.

Încă din 2006, în România, avem Legea 114 care obligă autorităţile publice locale ca toate lucrările publice să fie accesibilizate. În 2013 a fost recepţionată parcarea de la Universitate, aceasta nu este accesibilizată. In 2014 au fost receptionate lucrarile de pe Buzesti, fara ca lucrarile sa fie accesibilizate. La fel pe bulevardul Liviu Rebreanu. Acum se lucreaza pe Soseaua Pantelimon, Calea Victoriei si bulevardul Unirii. Cu toate ca se cheluiesc zeci de milioane de euro, lucrarile fac dovada ca nu se intentioneaza ca spatiul public sa fie accesibil.

Accesibilizarea oraşului nu este un moft. Este o chestiune de drepturile omului şi de utilizare cu cap a fondurilor publice. În ultimii ani au fost implementate proiecte europene, de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap. În lipsa accesibilizării oraşului, persoanele cu dizabilităţi, în mare parte, sunt captive în propriile locuinţe. Astfel, in loc ca ei sa participe la viata economica si sociala, contribuind astfel la bugetul, sunt obligati, in cele mai multe cazuri, sa fie dependenti de ajutorul social.

In Bucuresti sunt inregistrate aproape 30 de mii de persoane cu dizabilitati. Marsul din 19 iulie este in primul rand pentru ei.

Persoane cu dizabilitati, captive in propria locuinţă sau dependente de alte persoane pentru a se deplasa. Oamenii s-au născut liberi, deci o instituţie publică nu are dreptul de a îngrădi un drept fundamental.

Parinti cu copii: fie că este vorba despre părinţi nevoiţi să facă slalom printre maşini cu cărucioare, fie că este vorba de părinţi care vor să îşi crească copiii într-un oraş în care copilul să poată creşte sănătos;

Persoanele varstnice si viitoarele persoane varstnice: căci suntem un popor în plin proces de imbatranire. Calitatea spaţiilor publice trebuie să corespundă nevoilor persoanelor pentru care deplasarea este un proces greoi;

Soferi: fie că este vorba despre şoferii care merg cu autoturismul de nevoie, în lipsa unei alternative viabile, fie că este vorba de şoferii împătimiţi (aceştia din urmă vor câştiga şi mai mult spaţiu în trafic dacă cei din prima categorie renunţă la şofat);

Biciclisti: de mai bine de trei ani bicicliştii fac marşuri pentru “Oraş pentru oameni!”. Interesul lor – un stil de viaţă sănătos şi libertatea de mobilitate sunt obiective comune.

Marşul va avea loc sâmbătă, 19 iulie, începând cu ora 11.00. Plecarea se va face din zona statuilor, Universitate şi va ajunge la Piaţa Victoriei (traseu: Piaţa Universităţii, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Strada C.A. Rosetti, Bulevardul Magheru, Piaţa Romană, Bulevardul Lascăr Catargiu, Piaţa Victoriei). 

Deoarece persoanele cu dizabilităţi reprezintă cea mai defavorizată categorie de pietoni, sunt necesari voluntari care să le asiste pe timpul deplasării de la locuinţe la marş şi înapoi. Voluntarii care doresc să ajute se pot înscrie completând acest formular.

Prima serie de voluntari a avut o intalnire cu doua persoane cu dizabilitati care au incercat sa le povesteasca ce inseamna viata in scaun rulant in Bucuresti.

 

Mulţumim tuturor organizaţiilor neguvernamentale şi partenerilor media care s-au înhămat la această frumoasă luptă pentru libertate. Mulţumiri speciale doamnei Ada Milea şi domnului Dan Perjovschi.

Acest material a fost preluat de pe orasulestitu.ro

OPTAR (Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania) se numara printre organizatorii marsului.


Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR