FOTO Carpaţii şi Delta Dunării s-ar putea întâlni în faţa Casei Poporului. Opt moduri cum ar putea arăta esplanada
0
Opt proiecte de reamenajare a spaţiului din faţa Palatului Parlamentului au fost depuse la Camera Deputaţilor pentru concursul care va desemna câştigătorul pe 11 octombrie. Primele trei proiecte selectate de juriu vor fi premiate cu 10.000, 7.500 şi, respectiv, 3.000 de lei, dar nu vor fi automat selectate pentru lucrări.
Juriul este alcătuit din profesori universitari din cadrul Facultuăţii de Jurnalism, arhitecţi din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, ai Uniunii Arhitecţilor, ai Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi şi Urbanişti din Universitatea „Ion Mincu“, dar şi un reprezentant al Academiei Române şi unul al Primăriei Capitalei.
Cei care vreau să îşi spună părerea au la dispoziţie o pagină în cadrul site-ul Camerei Deputaţilor unde pot vota proiectele şi unde pot lăsa comentarii, poziţii care, potrivit proiectului vor fi luate în considerare de juriu. Abia după publicarea rezultatelor juriului se vor face publice şi numele celor care au făcut proiectele.
Pe scurt, proiectele depuse sunt pentru transformarea spaţiului din partea frontală a Palatului Parlamentului „într-un spaţiu urban de calitate, astfel încât să corespundă exigenţelor contemporane şi valorii culturale a locului“. În acelaşi timp, potrivit descrierii depuse pe site-ul Camerei Deputaţilor, concursul urmăreşte selectarea unui proiect care să se integreze armonios în ansambulu Palatului Parlamentului, ambientarea peisagistică a acestei zone, precum şi crearea unei zone cu funcţiuni complexe care să permită readerea spaţiului către public.
Redăm mai jos toate cele opt proiecte şi descrierile lor.
Proiectul 1-promenadă şi pavilioane
Se propune o alee pietonală care urcă în rampă peluza Palatului Parlamentului. Zonele verzi vor fi realizate din gazon sau plante de joasă înălţime, care permit o perspectivă amplă asupra Pieţii Constituţiei. Proiectul prevede construirea unor spaţii de alimentaţie publică şi comerţ sub forma unor pavilioane realizate în maulul peluzei, astfel încât fiecare locaţie va avea propria terasă cu perspectivă generoasă.
Traseul parcurs oferă numeroase funcţiuni atât diurne cât şi nocturne. Iluminatul accentuează direcţiile adiverselor rampe, construcţii şi talurzări geometrice, prin corpuri de iluminat încastrate în gazon, evitându-se astfel limitare perspective. Funcţiunile diverse sunt subliniate cu un grup de corpuri de iluminat de înălţime medie. Spaţiul amenajat are capcacitatea de a răspunde diverselor activităţi desfăşurate în aer liber, devenind un parc activ. Pentru o legătură facilă cu zonele pietonale adiacente, se propune un pasaj subteran pietonal/ciclist.
Proiectul 2-amenajare formală de tip italian
Cel de-al doilea proiect depus pentru concursul de reamenajarea a esplanadei este unul care propune o amenajare formală de tip italian. „Am considerat că o amenajare de tip formal este cea mai potrivită raportat la cadrul arhitectural prezent, contribuind pozitiv la ambientul zonal“, se arată în descrierea proiectului.
Potrivit celor care au făcut proiectul, grădina formală tradiţională conţine elemente geometrice aranjate simetric, astfel straturile de plante sunt dreptunghiulare sau rotunde, iar plantele sunt schimbate de cel putin două ori pe an. Aleile sunt convergente, existând multe spaţii cu gazon sau cu plante aromatice. Proiectul propune realizarea unei zonificări atât la nivel funcţional, cât şi din punct de vedere al utilizării elementelor vegetale.
Proiectul 3-recuperarea istoriei demolate de Ceauşescu
Acest proiect pune accent pe aspectul recuperării amprentei istorice tranformate complet de dictatura lui Nicolae Ceauşescu, dar şi readarea întregului spaţiu pietonilor.
„Construcţia Casei Poporului cu prefacerile urbanistice adiacente a impus – în mod brutal – o nouă configuraţie urbană. În cadrul acestui proces s-au demolat nu numai monumente, clădiri, străzi – care reprezentau martorii unei lumi trecute mai bune – ci şi relieful caracteristic al oraşului, respectiv promontoriul Dealului Uranus, cu intrarea Arsenalului, şi colina Mânăstirii Mihai Vodă. Astfel, Ceauşescu a reuşit un fapt unic: s-a războit nu numai cu istoria, precum majoritatea dictatorilor, ci şi cu geografia locului“, se arată în expunearea de motive pentru care se propune o amenajarea de proporţii.
Cei care au făcut proiectul sunt de părere că refacerea geografiei locului este imperios necesară şi posibilă (printr-un proiect separat) pentru definirea „siluetei Bucureştiului“, ţinând cont de volumul Parlamentului, dar şi al Catedralei Mântuirii Neamului, catedrală aflată în construcţie.
Propunerea la nivel urbanistic constă în schimbarea relaţiei spaţiu public (Piaţa Constituţiei) – Grădina Palatului Parlamentului într-o interdependenţă funcţională axată pe utilizarea exclusivă a spaţiului public de către cetăţeni – pietoni, prin crearea unei dale urbane. Totodată, aceştia propun segregarea circulaţiei auto, inclusiv parcare, la nivelul unui demisol ventilat natural.
În ceea ce priveşte refacerea topografiei locului, aceasta ar urma să se facă prin reamenajarea zonei Parcului Izvor (etapa finală, propunere proiect separat). Ulterior, se propune unificarea – extinderea spaţiului verde pe axa Parcul Memorial Izvor –Grădina Parlamentului – cota superioara faţada Vest – Parcul Doctor Staicovici fără intersecţii cu traficul auto.
Marcarea memoriei locului se va face prin intervenţia în Parcul Izvor şi bazinul comemorativ de pe amplasamentului fostului stadion ANEF/Republicii.
Proiectul 4-„cupola şi torţa democraţiei“
În această variantă de amenajare a Esplanadei Palatului Parlamentului se propune amenajarea unui sistem integrat pe axe sau promenade pietonale, dar şi a unei pieţe pietonale. În centrul spaţiului din faţa clădirii s-ar amenaja un muzeu cu tematică politică şi „o cupolă cu o torţă a democraţiei“.
Amenajarea ar urma să se facă în etape, iar funcţionalitatea ar fi împărţite pe zone atât de reprezentare civică, turistică, cât şi de piaţă de spectacole.
Proiect 5- „Grădinile României“, muntele şi Delta se vor întâlni în centrul Capitalei
Acest proiect merge pe ideea de promovare a identităţii româneşti, fiind axat pe amenajarea a şapte grădini tematice terasate, care să reproducă principalele zone de vegetaţie ale României. Astfel, potrivit proiectului, în faţa Palatului Parlamentului ar trebui să apară şapte grădini: Alipină, Montană, Submontană, Colinară, Stepică, Fluvio-Deltică şi o a şaptea grădină destinată intrării în Palat a oficialităţilor. Toate acestea vor fi decorate cu vegetaţia specifică zonei pe care o reprezintă.
De asemenea, din proiect face parte şi amenajarea unui tunel , care să lege intrarea principală din Piaţa Constituţiei de platforma panoramică propusă în apropierea Grădinii Alpine. Tunelul va fi un spaţiu memorial care va avea ca temă istoria transformărilor urbane din zona Uranus- Dealul Arsenalului. Tot în acest proiect este prevăzută amenajarea unei cascade şi amplasarea unor magazine şi săli.
Proiect 6- Casa Poporului se deschide către bucureşteni
În al şaselea proiect se propune o deschidere a clădiri Parlamentului către locuitorii Bucureştiului, prin amenajarea unui „covor roşu“, o scară urbană monumentală care să lege Piaţa Constituţiei de Palatul Palramentului. De fapt, este vorba despre o Piaţă Urbană în pantă, un spaţiu de circulaţie şi de odihnă.
De asmenea, vor fi amenajate alei cu pietriş, iar intrarea în Grădina Parlasmentului se va face prin cinci zone. Totodată, va exista o oglindă de apă cu fântâni arteziene., o cafenea, magazin de suveniruri şi spaţiu expoziţional.
Proiect 7- alee pietonală, o parte din Bucureştiul de altădată
În prezentarea celui de-al şaptelea proiect se vorbeşte despre amenajarea unei zone care să reinterpreteze reţeaua de străzi şi de alei existente lângă Casa Poporului, înainte de începerea lucrărilor de ridicare a clădirii. Totodată, spaţiul dintre alei va fi amenajat sub forma unui parc englezesc, iar zonele deschise vor alterna cu zonele împădurite.
Proiect 8- oglindă de apă, simbol al interacţiunii sociale
Conceputul ultimului proiect porneşte de la patru principii esenţiale:. Primul prevede o reţea coerentă la nivelul oraşului , prin care se doreşte punctarea unui nucleu de intersecţie dintre axa antropică şi cea verde, iar potenţialul Grădinii Parlamentului şi zona Academiei să continue axa verde/albastră care se desfăşoară de la periferie până în Centrul Istoric fără întrerupere.
Al doilea principiu vizează o platformă urbană la scară umană, prin care să fie amenajată o oglindă de apă, element considerat mediator între clădire şi om, care ar urma să fie un simbol al interacţiunii sociale. „Elementul devine o scenă urbană, oglindă de apă şi podium panoramic , transformându-se continuu în funcţie de anotimp şi necesităţi“, se arată în proiect.
Celelalte două principii de la care a pornit conceptul sunt o grădină urbană pentru o metropolă modernă şi un spaţiu democratic şi flexibil.
Pe aceeaşi temă:
Care este legătura dintre Casa Poporului şi haitele de maidanezi?
Anca Petrescu, arhitecta Palatului Parlamentului, internată în spital în urma unui accident
Se încarcă comentariile...
