Femeile din Chişinău citesc de două ori mai mult decât bărbaţii. Ce cărţi solicită tinerii pentru lectură

Numărul persoanelor care frecventează în acest an bibliotecile din municipiul Chişinău este în creştere în comparaţie cu ultimii ani. Totodată, cei mai mulţi cititori sunt elevii şi studenţii care vorbesc limba română şi au între 16 şi 25 de ani. Ca şi în anii precedenţi, femeile trec de două ori mai des pragul bibliotecilor decât bărbaţii, pentru a se bucura de lectură.

Adevărul Moldova vă prezintă date statistice privind fluxul de cititori care trec pragul Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” şi al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, dar şi despre statutul social, vârsta şi naţionalitatea lor.

Bibliotecile - mai pline în a doua jumătate a zilei

Biblioteca „B. P. Haşdeu” din Capitală are 28 de filiale situate în municipiul Chişinău. Acestea dispun de un număr total de 1.180.000 de cărţi. Cel mai mare flux de cititori se înregistrează în a doua parte a zilei, atunci când instituţiile sunt vizitate de elevi şi studenţi după finalizarea orelor de curs, afirmă Svetlana Javelea, şef Serviciu programe şi activităţi cu publicul. Dacă în anul 2014, filialele bibliotecii municipale au fost vizitate de aproximativ 1.800.000 de ori, atunci doar în primele opt luni ale anului curent numărul vizitelor este de aproximativ 1.070.000, ne confirmă Mariana Kiriakov, şef Serviciul coordonare şi sinteză a departamentului dezvoltare şi comunicare din cadul Bibliotecii „B. P. Haşdeu”. Comparând numărul de vizite din acest an cu numărul de persoane (125.000) care au vizitat instituţia, poate fi observat faptul că aceeaşi persoană a fost de aproximativ opt-nouă ori la bibliotecă.

Cartea, iubită de elevi şi ocolită de şomeri

Din numărul total de utilizatori ai filialelor Bibliotecii „B. P. Haşdeu” în anul 2015, aproximativ 35% sunt elevi, 30% - studenţi, 15% - intelectuali, iar 5,5% sunt şomeri. Restul utilizatorilor sunt muncitori, pensionari, preşcolari etc. Astfel, 30% din utilizatorii care au mers la filialele bibliotecii în anul 2015 au între 16 şi 25 de ani, 27,5% au vârsta cuprinsă între 26-40 de ani şi 5,4% din utilizatori au peste 62 de ani.

Conform criteriului de naţionalitate, datele statistice oferite de Mariana Kiriakov demonstrează că românii sunt cei mai fideli cititori. Astfel, de la începutul anului 2015, Biblioteca „B. P. Haşdeu” a fost frecventată de peste 100.600 de români, 14.800 de ruşi şi peste 10.500 de alte minorităţi etnice.

Femeile preferă mai mult lectura

Din numărul total al celor care au citit cărţi, în anul 2015, la toate filialele Bibliotecii municipale „B. P. Haşdeu”, 64% sunt femei şi 36% - bărbaţi. Tot la aceste biblioteci, în anul 2014, numărul utilizatorilor de sex feminin a fost de 62%. Reprezentanţii instituţiei spun că a devenit deja o tradiţie ca femeile să frecventeze mai des bibliotecile, indiferent de scop - informare, studiu, relaxare sau dezvoltare a abilităţilor artistice.

Ce se citeşte în bibliotecile „B. P. Haşdeu”

Chiar dacă trăim într-un secol al tehnologiilor, Svetlana Javelea susţine că „în concepţia tinerilor, biblioteca înseamnă carte. De aceea, cartea ţinută în mâini este mai citită decât cartea în format electronic, deşi este utilizat intens şi internetul”. Tot ea afirmă că unii citesc conform programelor şcolare sau universitare, alţii - pentru extinderea orizontului de cunoaştere, iar mulţi - pentru destindere. Cele mai citite cărţi sunt cele artistice. Astfel, copiii citesc „Urmele mele frumoase” de Iulian Filip, „Harry Potter” de J. Rowling, „Când bunicul era nepot” de Aureliu Busuioc, „Prinţul fericit” de Oscar Wilde, „Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade, „Căpitan la 15 ani” de Jules Verne, „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu ş.a.

Mila Şeremet, bibliotecară la Filiala „Transilvania” a Bibliotecii „B. P. Haşdeu”, ne enumeră cele mai citite cărţi de către adolescenţi. Astfel, printre cărţile de literatură artistică se evidenţiază „Jurnalul Annei Frank”, „De veghe-n lanul de secară” de J.D. Salinger, „Jurnalul unui adolescent timid” de Stephen Chbosky şi colecţia de cărţi Adevărul. Tot ea a menţionat că „în ultimul timp tinerii solicită cărţile despre Hitler, dar şi despre istoria antică - Iliada, Odiseea”. De asemenea, persoanele cu vârsta între 20-40 de ani citesc foarte mult cărţi de filosofie, psihologie, de instruire şi de dezvoltare personală.

Cum ajung cărţile în bibliotecile „B. P. Haşdeu”

Svetlana Javelea spune că „fiecare filială a bibliotecii municipale face la sfârşit de an o listă cu cele mai întrebate cărţi pe care nu le avem în colecţie. În baza acestor liste şi în urma consultărilor noilor apariţii de carte este organizat un concurs între edituri. Cărţile sunt achiziţionate de la editura câştigătoare. De asemenea, biblioteca primeşte cărţi din donaţii şi din relaţiile de parteneriat cu bibliotecile din România şi alte ţări. Într-un număr mai mic avem şi donaţii de carte din partea autorilor şi persoanelor fizice”.

Câţi cititori vizitează zilnic Biblioteca Naţională

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova reprezintă tezaurul moştenirii culturale scrise şi imprimate a Republicii Moldova. Pe lângă deţinerea ediţiilor naţionale, a publicaţiilor străine, biblioteca păstrează şi numeroase manuscrise. Tatiana Gheiceanu, şef Serviciu Lectura publică staţionară, ne-a informat că BN deţine aproximativ trei milioane de publicaţii. Deoarece lucrează acolo de 22 de ani, Tatiana Gheiceanu ne vorbeşte despre numărul cititorilor de acum zece ani şi cel din prezent. „Cu 10 ani în urmă erau nişte rânduri imense la catedra noastră. Pe zi, aveam 800 - 1.000 de cititori. Astăzi, aceste rânduri au dispărut. Totuşi, zilnic avem aproximativ 200 de cititori, iar la începutul anului de învăţământ vin cam 300 de cititori pe zi, în special studenţii anului I. Înainte erau mai mulţi cititori, dar mai puţine comenzi de carte. Astăzi, este invers: fiecare persoană comandă câte 8-10 cărţi o dată. Se observă că acum este nevoie de mai multă informaţie”, explică reprezentanta BN.

Şomerii vin des la Biblioteca Naţională

Tatiana Gheiceanu spune că nu există o vârstă preponderentă a fidelilor cititori. Totuşi, aceasta precizează că „la Biblioteca Naţională vin numeroşi oameni care nu sunt angajaţi în câmpul muncii. De asemenea, zilnic vin la bibliotecă persoane foarte tinere şi persoane de vârstă medie. Avem şi cititori cu deficienţe mintale şi ne străduim ca să îi servim aşa cum au nevoie”.

Cărţile nu mai sunt deteriorate

Chiar dacă de afară pot fi numărate trei nivele, Biblioteca Naţională are, de fapt, nouă nivele în care se păstrează cărţile. „Acum, când sunt mai puţini cititori, nu sunt cazuri de deteriorare a cărţilor. Înainte, când erau rânduri de peste 1.000 de persoane găseam un număr mare de foi rupte. Găseam adresa cititorului, numărul de telefon, îl chemam şi discutam cu el. Deseori, cei care comiteau fapta aduceau foile înapoi numai să nu fie duşi la administraţia bibliotecii”, îşi aminteşte Tatiana Gheiceanu.

Câte persoane au vizitat, în acest an, Biblioteca Naţională

Potrivit datelor oferite de Tatiana Gheiceanu, de la începutul anului 2015, circa 4.000 de cititori au păşit pentru prima dată pragul Bibliotecii Naţionale. În total, în primele opt luni ale anului, instituţia a fost frecventată de 34 de mii de cititori, care au împrumutat aproximativ 220.000 de publicaţii. Pe parcursul acestei veri, biblioteca a fost vizitată de echipe întregi de studenţi străini, înmatriculaţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu” pentru a se pregăti de examene sau masterat.

Cele mai solicitate cărţi la Biblioteca Naţională

Cărţile în limba română sunt cele mai căutate la Biblioteca Naţională, iar pe locul doi sunt cărţile în limba engleză. Cărţile istorice sunt la mare căutare, spune Tatiana Gheiceanu. „Este solicitată des cartea «Deportările din Basarabia» de Viorica Olaru-Cemîrtan, scrisă în memoria basarabenilor căzuţi sub teroarea roşie. «Transnistria» de Ion Costaş este la fel solicitată, căci în ea se descriu evenimentele din 1989-1992. Şi «Basarabia în cadrul României întregite» de Ion Agrigoroaiei este răsfoită tot mai mult. Cititorii trăiesc cu istoria, vor să ştie prin ce am trecut”.

După tematica istorică, cititorii Bibliotecii Naţionale lecturează tot mai multe cărţi de motivare - „Secretul libertăţii”, „Puterea de convingere”, „De la idee la bani” de Hill Napoleon, precum şi cărţile lui Dale Carnegie. Cărţile din domeniul sociologiei şi psihologiei sunt solicitate de unii cititori repetat.

Referindu-se la scriitorii autohtoni, Tatiana Gheiceanu a menţionat că oamenii sunt pasionaţi de cărţile scrise de Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi.

Printre cărţile de literatură artistică care îi pasionează pe cititori se număra romanul „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez.

„Este adevărat că odată cu apariţia calculatoarelor, a internetului, a scăzut numărul cititorilor. Dar biblioteca este o instituţie multimilenară şi sunt convinsă că va trece prin toate progresele tehnologiilor. Persoanele care nu au acasă calculator sau internet, persoanele bătrâne care nu ştiu să utilizeze aceste dispozitive, vor veni totdeauna la bibliotecă”, concluzionează Tatiana Gheiceanu.

Cum ajung cărţile în Biblioteca Naţională

Anual, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova primeşte un exemplar de carte din domeniul ştiinţelor umanistice din România. Pe lângă cărţile care sunt procurate, biblioteca beneficiază de donaţii. „Pe an, primim câte 5.000 de donaţii de la instituţiile şi organizaţiile naţionale şi străine. Cea mai mare donaţie de carte anuală vine din partea autorilor şi persoanelor particulare - aproximativ patru mii. De la începutul acestui an, am avut 140 de donatori de carte. Avem de câştigat mult la Salonul Internaţional de Carte”, spune Tatiana Gheiceanu.

Andrei Bârcă, student

„Citesc primul volum de „Caiete”, scrise de Emil Cioran. Acum sunt puţin obsedat de filosofie. Am citit mai multe opere de-ale lui. Sunt fascinat mai mult de filosofii care au scris jurnale, caiete, unde îşi expun adevăratele idei, adevăratele principii. După facultate, vin în fiecare zi la Biblioteca Naţională, deşi sunt din suburbie. Am o listă mare de cărţi pe care mi le-am propus să le citesc şi până le voi finaliza cred că voi veni constant aici. Cărţile importante ale secolului sunt prezente aici. Citesc mult acasă în format pdf, însă cartea întotdeauna mi-a trezit o satisfacţie ce nu poate fi absorbită la un calculator. Îmi place mirosul cărţii şi nu-l pot lăsa în favoarea calculatorului”.