Cultura care a generat 18 hibrizi, inclusiv orezul moldovenesc. Noile soiuri sunt cultivate în ţările din regiune

Savanţii moldoveni au reuşit să creeze mai mulţi hibrizi noi, care au impresionat oamenii de ştiinţă de peste hotare şi au ajuns să fie cultivaţi în Ucraina, Rusia, Belarus, Kazahstan.

Potrivit unui comunicat al Academiei de Ştiinţe a Moldovein (ASM), Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP) a fost vizitat, recent, de către viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vlad Loghin, şi şefii de direcţii din cadrul ministerului, Tatiana Nistorică şi Mihail Suvac.

Oamenii de ştiinţă susţin că o atenţie deosebită a fost acordată hibrizilor de stuf chinezesc, care este numit şi „iarba elefantului” sau  iarbă energetică. Directorul IGFPP, Vasile Botnari, aa precizat că cercetările privind aceşti condiţiile de adaptare şi tehnologiile de cultivare ale acestor hibrizi se realizează în cadrul unui acord de colaborare cu savanţii de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie.  

Delegaţia Ministerului Agriculturii a vizitat şi suprafeţele plantate cu sorg, unde savanţii au demonstrat că, în pofida condiţiilor extreme de secetă din vara acestui an, această cultură nu a fost deloc afectată şi s-a dezvoltat la fel de bine ca şi în ceilalţi ani. „Sub conducerea şi cu participarea nemijlocită a doctorului Gheorghe Moraru s-a creat un genofond vast ce include 18 hibrizi de sorg, omologaţi în Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Kazahstan şi Republica Belarus”, se menţionează în comunicatul emis. 

În acelaşi timp, o realizare deosebită cu care se mândresc savanţii moldoveni este crearea sorizului, asemănător orezului. „Hibrizii de soriz permit obţinerea recoltelor garantate de boabe în cazul cultivării porumbului, iar bobul de soriz este utilizat în industria alimentară, similar produselor din bob de orez: crupe întregi şi brizate, griş, făină, amidon, bere, nutreţuri combinate”, a declarat Gheorghe Moraru. 

Potrivit specialistului, randamentul crupei, grişului şi făinii din bobul de soriz atinge 75-82% în timp ve în cazul orezului este vorba de un randament de 53 – 63%. Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe au anunţat că au creat şi patru hibrizi din sorgul zaharat din care poate fi obţinută o cantitate de biomasă de până la 80-90 t/ha fără irigare. „Hibrizii de sorg suportă suficient salinizarea solului, asimilează din atmosferă până la 50-55 tone de CO2, sunt rezistenţi şi adaptaţi la cultivarea şi recoltarea mecanizată”, precizează experţii. 

Deşi au rămas impresionaţi de realizările oamenilor de ştiinţă, autorităţile au recunoscut că se alocă puţini bani în acest sens şi că aceste soiuri nu sunt promovate atât în Republica Moldova, cât şi în afară.