Ce cred feministele din Republica Moldova despre penis şi vagin

Victoria Apostol, iniţiatoarea grupului feministelor din Moldova

Feminiştii din Republica Moldova sunt femeile şi bărbaţii cărora le pasă de egalitatea de gen. Aceştia s-au coagulat într-un grup spontan care se numeşte Grupul de iniţiativă feministă din Moldova. Grupul organizează activităţi pentru a provoca populaţia din Republica Moldova să gândească altfel. Feminista Victoria Apostol, iniţiatoarea Grupului de iniţiativă feministă, a oferit un interviu pentru Adevărul Moldova.

Pentru a avea o egalitate de gen, este nevoie de o altfel de mentalitate. Este nevoie ca femeile şi bărbaţii să fie percepuţi altfel de cum se face acum şi să se înţeleagă faptul că diferenţele lor biologice nu-i fac să fie diferiţi din punct de vedere social.

„Suntem un grup de persoane care am iniţiat această mişcare. Totul a început pe Facebook. A fost creat grupul „Feminism Moldova”. Lumea care a intrat în cest grup au început discuţiile. La un moment dat, am spus că e bine să ne întâlnim şi să ne cunoaştem pe viu. Din noiembrie 2014 am stabilit nişte activităţi cu propriile forţe, propriul entuziasm”, explică Victoria Apostol.

Feminişti şi feministe

Grupul de iniţiativă feministă din care face parte Victoria Apostol este prima mişcare feministă asumată în Republica Moldova. Acesta este format din femei şi bărbaţi feminişti. De partea organizatorică a grupului se ocupă 10 persoane.

Feministele şi feminiştii din Republica Moldova pledează pentru mai multe lucruri. „Pledăm pentru schimbarea mentalităţii. Pledăm şi pentru aprobarea unei practici legale”.

Vaginul şi penisul din mentalitate

În societatea moldovenească se gândeşte încă în mod patriarhal, cred membrii grupului: dacă eşti fiinţă umană şi ai vagin, înseamnă că eşti femeie, iar în acest rol ai nişte funcţii pe care trebuie să le îndeplineşti; şi invers: dacă eşti fiinţă umană şi ai un penis, înseamnă că eşti bărbat şi ai nişte roluri prescrise pe care trebuie să le îndeplineşti. „Noi vrem să dezbatem lucrurile acestea şi să spunem că organele genitale nu ne prescriu nouă rolurile în societate. Rolurile cu care ne-am obişnuit sunt nişte construcţii sociale. O femeie nu trebuie percepută doar prin prisma calităţilor lor reproductive, la fel cum nici un bărbat nu trebuie perceput prin prisma calităţilor lui reproductive - să i se spună că are obligaţia să facă copii, pentru că deţine penis şi are spermatozoizi. Vrem să avem schimbarea asta de mentalitate, schimbarea de percepţii”, ne spune Victoria Apostol.

Cazul Maia Sandu

Victoria Apostol ne aduce exemplul ultimelor discuţii din spaţiul public când Maiei Sandu, fost candidat la funcţia de prim-ministru, i se reporoşa că ea nu este căsătorită şi că nu este mamă. „Or, ce relevanţă are acest lucru pentru activitatea ei profesională şi pentru competenţele pe care le demonstrează?”, se întreabă Victoria Apostol. Feminista se indignează de faptul că până acum nici unui politician bărbat nu i s-a adus asemenea acuzaţii. Despre Dorin Chirtoacă, pe care oponenţii îl criticau pentru că nu are familie, Victoria Apostol zice că acesta a fost deja trecut cu vedere şi nimeni nu mai pune presiuni asupra lui. „Este şi moşul lui Dorin, Mihai Ghimpu, care zicea că nu ştie cum să i se adreseze Maiei Sandu - că e domnişoară, că e doamnă? Dar nu a avut aceeaşi problemă cu Dorin Chirtoacă, care tot timpul a fost domn”.

Dorin Chirtoacă a mimat scuzele

Totodată, „declaraţiile misogine” făcute de Dorin Chirtoacă în adresa Zinaide Grecianîi după alegerile locale din 14 iunie, nu au fost adresate exclusiv candidatului socialist, ci tuturor femeilor, în special celor implicate în politică, mai crede Apostol. „Sunt dezamăgită de această atitudine. A dat dovadă de aroganţă şi de neînţelegere a faptului cum funcţionează Legea egalităţii şi Consiliul antidiscriminare. Consiliul l-a găsit vinovat de instigare la discriminare pe criteriu de sex şi criteriu de vârstă. Noi i-am cerut lui Chirtoacă să aducă scuzele de rigoare. Am pregătit textul pe care Chirtoacă trebuia doar să-l citească. Chiar şi aşa, Chirtoacă nu s-a abţinut de la declaraţii de prisos, încercând să delegitimeze Consiliul. A avut o atitudine de parcă ne face o favoare că citeşte textul - «dacă tot insistaţi, vă fac o favoare...»”, îşi aminteşte feminista. Potrivit acesteia, practica altor state ar arăta, însă, că funcţionarii ajung să-şi dea demisia pentru declaraţii ofensatoare, sexiste sau rasiste.

Din punct de vedere practic, feminiştii vor legi mai bune care să protejeze victimele violenţei în familie şi în stradă. Cifrele arată că femeile au de suferit mai mult din cauza violenţei. „Chiar dacă în legea actuală (privind egalitatea - n.r.) este inclusă ordonanţa de protecţie, aceasta nu se aplică, legea nu este funcţională”, comentează Viorica Apostol.

Pentru feministe ar fi ideal dacă în Repubblica Moldova ar apărea un partid politic care şi-ar asuma feminismul ca ideologie: „Cel puţin să apară un partid verde sau de stânga autentic. În Europa, aceste partide sunt pro-LGBT, pro-feminism, pro-minorităţi etnice, religioase”.

Violatorii din Vaslui, la dubă

Întrebată ce ar transmite celor şapte violatori din judeţul Vaslui, România (unul dintre cele mai scandaloase cazuri de violenţă din ultimii ani, care a cutremurat România: eleva de 18 ani din Vaslui, care, în noiembrie 2014, a fost violată de şapte tineri. Aceştia sunt judecaţi în prezent în stare de libertate - n.r.), Victoria Apostol a răspuns: „Nu aş vrea să le zic nimic lor. Trebuie să se aplice legea. Iar dacă sunt lacune în cadrul legal, astfel încât tinerii să scape uşor de pedeapsă, statul român trebuie să elimine acea lacună. E un caz şocant. Trebuie să lucrăm ca violul să nu se întâmple. Trebuie să ne punem întrebarea de ce aceşti tineri şi-au imaginat că ei pot să violeze. De ce ei au crezut că pot să facă lucrul acesta. Alţii îşi imaginează că au puterea asupra corpului altei persoane”.

Interiorizarea gândirii patriarhale

O altă problemă este cea a femeilor casnice. Potrivit aceteia, o femeie trebuie să aibă dreptul să decidă dacă vrea sau nu să fie casnică. „Una dintre probleme este că femeile interiorizează gândirea patriarhală. Dacă te naşti într-o societate în care ţi se spune că eşti femeie, că rolul tău este să devii soţie, evident că la 16 ani vei fi procupată să-ţi găseşti un soţ care să te întreţină şi să aducă bani. Pentru că asta ţi s-a spus şi asta ai văzut”, spune Apostol.

În studiile feministe se explică faptul că „alegerile” femeii de a fi casnică nu sunt conştiente, ci sunt rezultatul interiorizării gândirii patriarhale în baza căreia ea face aceste alegeri. „În unele state, părinţii promovează o educaţie neutră la gen. Copilului nu i se impun bariere în funcţie de gen: că tu eşti fetiţă pentru că ai vagin, de aceea trebuie să te îmbrăcăm în rochiţe, îţi dăm păpuşa imediat, ca să ştii cum să legeni păpuşa şi te îmbrăcăm numai în roz şi invers”, conchide Victoria Apostol.