Bătrânii sunt „o greutate în plus pentru societate”

Bătrânii sunt „o greutate în plus pentru societate”

Vârstnicii sunt supuşi maltratărilor, care includ toate tipurile de abuz, iar agresorii, de cele mai multe ori, sunt membri ai familiei. Chiar dacă există mai multe forme de violenţă, femeile rămân a fi cele mai victimizate în toate cazurile de abuz. Acestea sunt unele dintre concluziile preliminare ale Studiului sociologic „Discriminare, abuzul şi violenţa asupra vârstnicilor”.

Studiul a fost realizat de Olga Gagauz şi Mariana Buciuceanu-Vrabie, din cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Lucrarea încă nu a fost publicată. Totuşi, realizatorii studiului ne-au împărtăşit unele informaţii.

Care sunt formele de abuz faţă de persoanele în etate?

Olga Gagauz: Rezultatele studiului arată că prezenţa formelor de maltratare a vârstnicilor în ţara noastră se constată la nivelul întregii societăţi, exprimată prin ignorare şi conduită nerespectuoasă faţă de vârstnici şi excluziune socială. O altă formă de abuz vine din partea statului şi a structurilor ce oferă servicii cetăţenilor, manifestată prin indiferenţă şi neglijare a nevoilor vârstnicului, dar şi discriminare bazată pe vârstă. O a treia formă de abuz este din partea mediului apropiat vârstnicului. Acesta se manifestă prin abuz verbal, violenţă emoţională, psihologică, economică, fizică, abuz sexual, abandon, violarea drepturilor şi privarea de alegere, de decizie, de statut, de finanţe.

Care este portretul agresorului?

Mariana Buciuceanu-Vrabie: Imaginea abuzatorului e diferită, în funcţie de formele de violenţă şi abuz împotriva vârstnicului şi, deseori, în funcţie de mediul în care se realizează. Printre caracteristicile generale se delimitează neangajarea în câmpul muncii, parazitismul şi depravarea socială, inclusiv prin abuz de alcool, nivelul scăzut de trai şi de studii. Rezultatele cercetării denotă frecvenţa înaltă a actelor de abuz şi violenţă ce vin din partea persoanelor din mediul imediat apropiat (familia) şi cunoscut (vecinătatea) vârstnicului - circa 48%. În cazul violenţei domestice, deseori agresorul trăieşte împreună cu victima. Este înaltă şi incidenţa agresiunilor ce vin din partea persoanelor străine/necunoscute vârstnicilor. Fiecare al treilea dintre respondenţii-victime au indicat această situaţie. Totodată, în calitate de abuzator deseori apar comunitatea şi autorităţile publice, lucru raportat de fiecare a şasea persoană dintre cele plasate ca victime.

Ce date statistice aţi obţinut în urma realizării Studiului sociologic „Discriminare, abuzul şi violenţa asupra vârstnicilor”?

O. G.: Potrivit rezultatelor studiului, la nivelul percepţiei generale a populaţiei, se recunoaşte prezenţa formelor de violenţă şi abuz asupra vârstnicilor şi extinderea acestora în societatea noastră. Peste un sfert dintre vârstnicii intervievaţi s-au confruntat, după depăşirea vârstei de 60 ani, cu acte de violenţă şi abuz orientate împotriva lor. Dintre aceştia, practic fiecare al doilea a raportat violenţa psihologică şi emoţională. Mai mult de o treime indică violenţa economică, iar fiecare al şaptelea a menţionat că a suferit de pe urma violenţei fizice. Menţionăm că, din totalul respondenţilor care au fost victimizaţi, două treimi constituie femeile, proporţie menţinută în cazul fiecărei forme de violenţă din cele delimitate.

Cum se autopercep în societate vârstnicii abuzaţi?

M. B-V.: Nu putem face referire directă anume la vârstnicii abuzaţi. Odată cu depăşirea vârstei de 60 de ani, persoanele se simt frustrate. Vârstnicii se autopercep drept o greutate în plus pentru societate. Astfel, şase din zece respondenţi vârstnici susţin că persoanele în etate sunt „discriminate din cauza vârstei lor”, sunt „ignorate şi respinse de cei din jur” şi „se confruntă cu izolare socială”, iar patru din zece afirmă existenţa violenţei şi abuzului asupra bătrânilor. Practic, trei pătrimi din respondenţii vârstnici susţin faptul că „persoanele vârstnice nu sunt informate şi nu-şi cunosc drepturile”.

Cum se manifestă violenţa vârstnicilor în familie?

O. G.: Violenţa în familie faţă de vârstnici este un fenomen destul de răspândit în societatea noastră. Ea se manifestă prin nesupraveghere şi neglijare; ignorarea suferinţei şi a durerii severe, abuz emoţional şi umilinţă, deposedarea forţată sau prin înşelăciune de bunurile materiale, sustragerea proprietăţii şi alungarea forţată, abuz fizic, cel mai des prin aplicarea forţei fizice (pălmuire, lovire, bătaie) şi chiar abandonul, inclusiv ca urmare a migraţiei celor apropiaţi. Sunt menţionate cazuri când vârstnicii sunt lăsaţi fără sursă de existenţă, bunuri şi chiar loc de trai, iar printre autorii clasici ai abuzului, mai nou, sunt indicate băncile sau alte structuri de acest tip, ce evident au în spate persoane care câştigă încrederea vârstnicilor, ulterior înşelându-i.

Cum credeţi, din ce motive se ajunge la abuzul bătrânilor?

M. B-V.: Trebuie să menţionăm următoarele: comunitatea, prin stereotipurile şi percepţiile care-i alimentează toleranţa, devine complice în evoluţia violenţei şi abuzului, inclusiv împotriva persoanelor în vârstă. Lipsa evidenţei statistice oficiale privind incidenţa acţiunilor violente asupra vârstnicilor, face dificilă atât stabilirea amplorii acestei probleme, cât şi urmărirea tendinţelor ei în timp. De asemenea, rezistenţa victimei alimentată de sentimentul de ruşine şi vinovăţie şi toleranţa crescută a societăţii faţă de actele de violenţă sunt alte motive care duc la abuzul faţă de bătrâni.

Care sunt concluziile studiului?

O. G.: În majoritatea cazurilor, statutul social al persoanelor vârstnice este cu mult mai redus în comparaţie cu cel anterior avut până la 60 ani. Printre cauzele principale ale scăderii statutului social al persoanelor vârstnice sunt întreruperea activităţii de muncă, nivelul scăzut al pensiilor, lipsa altor surse de venit şi ajutorul modest din partea rudelor din cauza veniturilor insuficiente. Putem menţiona şi costul ridicat al serviciilor comunale şi de îngrijire medicală, dar şi sănătate precară.

M. B-V.: Situaţia persoanelor vârstnice este foarte dificilă, acestea confruntându-se cu discriminare în diferite sfere sociale, abuz şi violenţă. Rezultatele studiului arată că discriminarea pe motiv de vârstă apare în fiecare aspect al vieţii persoanelor în vârstă. În acest context, promovarea drepturilor persoanelor vârstnice, combaterea abuzului şi violenţei asupra acestora prezintă un obiectiv important pentru politicile statului, realizarea căruia în mare măsură fiind determinată de consolidarea eforturilor tuturor actorilor sociali - autorităţile publice centrale şi locale, mass-media, biserica, societatea civilă etc. - şi coordonarea activităţilor acestora.