Team building cu mistreţi şi rinoceri

În Pădurea Domnească a ieşit la iveală, dacă mai era nevoie, preţul compromisurilor nejustificate la care s-au dedat componentele AIE. Niciun vicleşug acum nu va mai salva măcar ceva din credibilitatea AIE, fără măsuri convingătoare pentru toată lumea.

S-a scris mult, diferit şi uneori excelent, după părerea mea, despre întâmplarea de revelaţie din  Pădurea Domnească. Şi credeam că ar fi inutil să mă mai alătur corului celora care au comentat în fel şi chip cele întâmplate şi, chiar dacă mai puţin, eventualele efecte ale acestora.

Şi când credeam, cu uşurare, că am scăpat de această mai puţin plăcută ocupaţie, au văzut „lumina tiparului“ (sau a blogului, vorba vine) şi s-au îndreptat direct spre crestomaţii nişte cugetări ale unui bărbat de stat despre strămoşeştile îndeletniciri, inclusiv vânătoreşti, ale bărbatului (şi de stat, şi simplu).

Apoi, un partid îngreunat oligarhic de guvernare, a cerut convocarea consiliului coaliţiei înfricoşător de pro-europeană cu îngrijorarea că – vezi doamne –  întrunirea de team building a procurorilor, judecătorilor  şi altor dregători în Pădurea Domnească a devenit un „subiect politizat“.  În timp ce, probabil, ar fi trebuit să rămână doar aşa, o poveste vânătorească. În timpul căreia s-a discutat colegial, cu lacrimi de entuziasm în ochi, despre modernizare, europenizare, inclusiv… implementarea, cum s-ar spune, reformelor în procuratură şi justiţie. Şi dacă ar fi aşa, la ce bun să mai insistăm pe acest caz? Ne descurcăm noi între noi, politicienii, fără să… politizăm.

Prin urmare, după aceeaşi logică, Herr Schuebel ar trebui s-o lase mai „easy“ cu politizarea îngrijorărilor UE. Să mai citească clasicii moldoveni. Pentru că, aşa cum ar repeta acum coana Chiriţa ce zicea odată pe o scenă din Chişinău: „oi fi fiind eu vinovată, da nu-i de unde!“. 

S-a spus şi pe la case mai mari: este de-a dreptul uimitor cum, pe măsură ce unii urcă tot mai sus pe scara politică sau a altor demnităţi, ne dăm seama la un moment dat că nu le mai vedem decât fundul. De fapt, dacă te uiţi cu mare atenţie, poţi întrezări şi dramul de ruşine care le-a mai rămas, aciuat prin ce mai vezi de jos… La un moment dat -  întotdeauna prea târziu! - constatăm din nou că o samă de lighioane politice sau funcţionăreşti, cu calităţi inventate şi atribuite lor pe nedrept de nişte cetăţeni visători sau deznădăjduiţi, ajung să-ţi decidă viaţa cu o profundă durere în cot faţă de ce ţi se întâmplă sau ce crezi. Fenomen şi mai ameninţător acum, deoarece au intrat în joc şi bani mai mulţi, şi efective mediatice mai ofensive, alcătuite, parcă, din mercenari.

Cel mai trist este că cele întâmplate în Pădurea Domnească sunt … foarte fireşti. Şi faptul că „vânătorii“ s-au adunat cum s-au adunat, dar mai ales cum au reacţionat după tragedie. Instinctele au rămas aceleaşi, dintr-o societate profund viciată. Faţada, însă - proeuropeană. Vă amintiţi de cazul unui fost prim-ministru care, în clipa în care şoferul său a accidentat pe cineva pe o zebră, a ieşit din maşină şi a încercat să se facă nevăzut? Fără a avea barem un impuls să vadă dacă pietonul are nevoie de ajutor? Aceeaşi mentalitate. De la vârf până la poale, nu prea mai avem cetăţeni, avem clientele de profitori ai partidelor. N-ar fi oare cazul să constatăm, pentru a nu ne mai mira atâta de surprize, că cea mai mare parte a celor care constituie şi AIE sunt euroconformi doar din calcul şi ipocrizie? Euroconformi doar la tribune? Şi că sunt pro-UE doar cât au beneficiul guvernării, iar odată lipsiţi de acesta vor deveni în mod natural militanţi antioccidentali?   

Nimeni nu ştie deocamdată cum vor reuşi liderii AIE să treacă de acest moment dur al adevărului. Semnele sunt foarte proaste. Măsurile ce trebuie luate sunt atât de întârziate, iar relele deja atât de învechite, încât pot împinge coaliţia la moarte politică. Dar sunt de neocolit. În Pădurea Domnească a ieşit la iveală, dacă mai era nevoie, preţul compromisurilor nejustificate la care s-au dedat componentele AIE. Niciun vicleşug acum nu va mai salva măcar ceva din credibilitatea AIE, fără măsuri convingătoare pentru toată lumea. Pentru că şi aşa această AIE de urâtă nu-i frumoasă, da-i deşteaptă, proasta dracu`…