Igor Boţan: Nesoluţionarea conflictului transnistrean face imposibil votul uninominal

Cât timp problema transnistreană nu este soluţionată, Republica Moldova nu îşi poate permite un sistem de vot uninominal, este de părere analistului politic Igor Boţan. De partea cealaltă, promotorii acestui tip de sistem susţin că, prin schimbarea sistemului electoral, oamenii nu vor altceva decât o schimbare.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Partidul Democrat, care a înaintat proiectul de lege şi spune că vor fi formate circumscripţii în Transnistria, dar nu vor fi desfăşurate alegeri acolo, precum şi sugerează ca teritoriul din stânga Nistrului să nu fie numit teritoriu ocupat, uită de decizia Curţii Constituţionale, prin care a declarat acel teritoriu drept ocupat. 

„Cei din PDM, încercaţi să vă lămuriţi dacă este teritoriul ocupat sau nu şi ce efecte poate avea aceasta asupra alegerilor. Şi nu uitaţi că Republica Moldova a fost condamnată la CEDO de două ori că nu asigură drepturile omului în stânga Nistrului. Este inoportun acest sistem, cât nu soluţionăm acest conflict”, a subliniat Boţan la conferinţa internaţională „Schimbarea sistemului electoral: Pro şi Contra”, organizată la Chişinău la sfârşitul săptămânii trecute.

Acesta s-a referit şi la teza susţinătorilor proiectului precum că sistemul actual, cel proporţional, ar fi corupt şi de aceea ar trebui să fie schimbat în favoarea celui uninominal. În acest context, Igor Boţan a declarat că după ce a analizat indicele corupţiei din 2016 şi l-a pus alături cu sistemele de vot al ţărilor a observat că primele 25 cele mai necorupte ţări, sunt cele scandinave şi toate sunt cu sisteme proporţionale de vot. 

„Sistemul uninominal există în spaţiul european doar în statele prezidenţiale, iar în acest context sistemul uninominal atrage după sine sistemul prezidenţial de guvernământ şi aceasta ar trebui să fie întrebaţi moldovenii în sondaje, dacă îşi doresc şi un sistem prezidenţial”, a spus expertul.

Directorul Asociaţiei Expert Forum din Bucureşti (România), Sorin Ioniţă a remarcat că şi România a avut sistem uninominal de vot, care a rezistat doar două cicluri politice şi la care s-a renunţat, dar pe perioada aflării în vigoare a sistemului uninominal de vot, România a avut cele mai scumpe alegeri şi cei mai necontrolaţi bani în politică. Expertul român a subliniat că în Republica Moldova există o mare iluzie că acest sistem poate delega cetăţenilor sarcina de curăţare a partidelor, or toate instrumentele în acest sens sunt la îndemâna liderilor de partid. 

„Nu s-a demonstrat nicăieri că Moldova are instabilitate parlamentară care să dea o instabilitate guvernamentală, pentru că sunt două lucruri care diferenţiază cele două sisteme de vot, proporţional şi uninominal. Cel uninominal, şi asta s-a demonstrat, este un pic mai scump, at rage în politică bani care sunt mai greu de controlat. Dincolo, sistemul proporţional, are riscul de aţi da Parlamente fragmentate, iar în Republica Moldova nu am văzut aceste deficienţe”, a adăugat Sorin Ioniţă.

În opinia sa, scopul final în Republica Moldova trebuie să fie reforma partidelor, construcţia statului de drept, descentralizarea administraţiei, iar acest lucru nu se face prin schimbarea sistemului electoral.

Vicepreşedintele PDM, Sergiu Sârbu, a spus că nu este PDM autorul modificării sistemului electoral, iniţiativa vine de la poporul Republicii Moldova, iar PDM doar a înregistrat proiectul de lege în Parlament, care este o dorinţă a celor ce vor o schimbare. Deputatul democrat a spus că dezbaterile organizate pe marginea sistemului de vot uninominal sunt cele mai transparente şi mai largi dezbateri din istoria Republicii Moldova. „Nu cred că mai existat un proiect de lege atât de discutat de întreaga societate, nu cred că membrii partidelor politice care se opun sunt împotriva schimbărilor. Noi nu promovăm schimbarea sistemului, ci doar informăm despre beneficiul acestei schimbări”, a menţionat Sergiu Sârbu.

Conferinţa internaţională „Schimbarea sistemului electoral: Pro şi Contra” a fost organizată de Fundaţia Kondrad-Adenauer Stiftung şi Friedrich-Ebert Stiftung Moldova, în parteneriat cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul).