Găgăuzia: cu buzunarul spre UE, cu inima spre Rusia

Intrarea în piaţa din or. Comrat FOTO Alexandru Tarlev

Deşi UTA Găgăuzia este regiunea în care Uniunea Europeană şi alţi donatori din occident pompează zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii, elita politică, dar şi găgăuzii simpli, se uită încrezători doar spre est. Rusia, însă, nu s-a manifestat ca un donator veritabil în UTA Găgăuzia.

Această regiune importă din Rusia mai puţin decât din România. Începând cu 2010, Găgăuziei i-au fost donate aproape 37.000.000 de euro de către UE sau de alţi donatori externi.

În cadrul vizitei recente a deputatului neafiliat Irina Vlah în Federaţia Rusă, care este şi candidat la funcţia de başcan al UTA Găgăuzia, unul dintre parlamentarii ruşi din fracţiunea „Spravedlivaia Rossia” a declarat că „toţi cei 450 de deputaţi ai Dumei de Stat pot fi consideraţi prieteni ai poporului găgăuz”. Cu toate acestea, Rusia pe departe este cel mai important susţinător şi partener economic al regiunii autonome.

Dudoglo, fidel Rusiei

„Cunoaştem că în Găgăuzia se vorbeşte foarte bine limba rusă, că fiecare găgăuz se consideră parte a lumii ruse. Din păcate, însă, guvernarea RM complică relaţiile cu Rusia, din această cauză suferă poporul găgăuz”, a zis deputatul rus. De fapt, toţi candidaţii la funcţia de başcan, pe care locuitorii UTA Găgăuzia îl vor alege pe 22 martie, pun accent pe o retorică pro-rusă.

Aşa-zisul referendum care a avut loc acum un an a demonstrat că inima găgăuzilor este cucerită de Rusia. Astfel, oricare candidat la funcţia de başcan care va încerca să construiască un discurs pro-Occident va eşua în electorală. Candidatul la fotoliul de başcan, primarul Comratului, Nikolai Dudoglo, a şi făcut declaraţia de dragoste faţă de Rusia: „Am fost şi voi rămâne fidel Rusiei şi sunt multe dovezi în acest sens”, a declarat Dudoglo în cadrul aniversării a 225-a a Comratului în prezenţa unui reprezentant al lui Putin.

Găgăuzia exportă mai mult în România decât în Rusia

Un candidat mai echilibrat, în acest sens, este Alexandr Stoianoglo care a menţionat că Găgăuzia nu are dreptul să refuze privilegiile oferite de colaborarea cu Europa. „Am susţinut nu doar Asocierea cu UE, dar şi toate acordurile încheiate în cadrul statelor CSI”.

Datele demonstrează că Rusia nu este partenerul economic principal al Găgăuziei. Mai mult de jumătate din exporturile produselor Găgăuziei revin statelor Uniunii Europene. În 2014, exportul în Rusia reprezinta doar 8,5% din volumul exporturilor, pe când în România a reprezentat aproape 10%. Aceste cifre se regăsesc în conluziile pentru dezvoltarea social-economică pentru lunile ianuarie-iunie 2014 realizat de Comitetul Executiv al Găgăuziei. După publicarea acestor date, nu au mai fost prezentate alte cifre.

57,3% din totalul exportului revine către cinci state: Turcia - 17,4% (113,1 milioane de lei), Bulgaria - 13,2% (86 milioane de lei), România - 9,8% (64 milioane de lei), Rusia - 8,5% (55,5 milioane de lei) şi Polonia - 8,4% (54,5 milioane de lei). În statele UE, UTA Găgăuzia a exportat 55,1% (358 milioane de lei) din totalul de exporturi, iar în CSI, inclusiv Rusia, - 24,3% (158 milioane de lei).

Nouă proiecte UE până în prezent

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a prezentat ziarului Adevărul Moldova lista cu proiectele pe care UE le-a implementat sau care sunt în proces de implementare în UTA Găgăuzia, precum şi care a fost costul acestora. Astfel, din decembrie 2010 până în august 2014 UE a investit direct în nouă proiecte, cu o valoare totală de 7.138.000 de euro. Acum, în etapa de implementare se află alte patru proiecte, în sumă de 5.500.000 de euro.

Astfel, UE a sponsorizat dotarea a şase grădiniţe, a unui centru comunitar, a patru şcoli şi a mai multor licee din Comrat, Copceac, Carbalia, Gaidar, Tomai cu cazane care funcţionează pe bază de biomasă şi sisteme de încălzire a apei cu energie solară în valoare totală de 580.000 de euro.

De asemenea, a fost extins sistemul de aprovizionare cu apă şi de scurgere a apei uzate în Ceadîr-Lunga cu 7.500.000 de euro, bani veniţi de la mai mulţi finanţatori, inclusiv BERD.

24.600.000 de euro pentru 54 km de drum

În cadrul proiectului de stimulare economică rurală, UE a donat Găgăuziei pentru programul de Suport în agricultură 3.775.000 de euro. Iar Incubatorul de Business din Ceadîr-Lunga a costat UE 360.000 de euro.

În cadrul programului de atragere a remitenţelor în economie „Pare 1+1”, UE a donat Găgăuziei 43.000 de euro. În cadrul altor programe de împrumut, UE a donat 130.000 de euro. Începând cu noiembrie 2014, UE implementează un program de dezvoltare regională şi suport pentru autorităţile publice locale şi organizaţii ale societăţii civile în valoare de 5.000.000 de euro.

Pentru suportul unor programe privind libertatea presei din Găgăuzia, proiect care va derula începând cu aprilie 2015, sunt alocaţi 1.250.000 de euro, bani europeni. Pentru reconstrucţia şi reabilitarea a 54 de kilometri de drum pe porţiunea Comrat-Giurgiuleşti, au fost acordaţi 24.600.000 de euro, bani europeni