Dionis Cenuşă: Integrarea europeană a Moldovei este afectată de artificialitatea guvernării faţă de UE

La 27 de ani de independenţă, abordarea artificială a guvernărilor moldoveneşti faţă de procesul de integrare europeană a dus la furtul din sistemul bancar în valoare de 1 miliard de dolari şi îndatorarea populaţiei pentru următorii 25 ani cu 13,34 miliarde de lei, scrie expertul politic Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

El consideră că, în prezent, acelaşi tip de atitudine caracterizează realizarea de către guvernarea de la Chişinău, condusă de către PDM, a condiţiilor tehnice şi pre-condiţiilor politice pentru obţinerea asistenţei macro-financiare de 100 milioane de euro.

Ataşamentul faţă de artificialitate în raport cu UE poate fi dedus la fel din insistenţa guvernării pe faptul că toate criteriile pentru prima tranşă a asistenţei macro-financiare au fost îndeplinite, inclusiv câteva din condiţiile destinate pentru a doua tranşă, explică politologul.

În opinia lui Dionis Cenuşa, relaţia UE-Moldova a trecut printr-un proces de maturizare amplu, dar unilateral, după cum ne arată experienţele nefaste de îngheţare a asistenţei bugetare a UE în 2015 şi amânarea asistenţei macro-financiare europene în iulie 2018.

Mai exact, punctează analistul politic, principialitatea Bruxelles-ului a sporit considerabil şi se bazează pe rezultativitate şi verificare constantă a progreselor. Concomitent, potrivit lui, guvernarea de la Chişinău este focusată foarte mult pe îndeplinirea tehnică a cerinţelor, chiar dacă aceasta implică o doză enormă de artificialitate.

Deşi accentul pe artificialitate creează percepţia de acceleraţie a reformelor, aceasta are loc din contul descreşterii calităţii şi respectiv a durabilităţii lor. Până acum, cele mai artificiale schimbări au avut loc în justiţie, iar cele mai profunde au vizat sectoarele tehnice, unde interesele politice sunt minore, comentează Dionis Cenuşa.

Politologul opinează că scenariile politice viitoare sunt pline de dezavantaje pentru integrarea europeană din Moldova. Pe de o parte, Partidul Democrat, aflat la guvernare şi motivat să rămână la putere, preferă ca UE să trateze în mod simplist reformele.

Pe de altă parte, accentuează Dionis Cenuşa, este vorba despre Partidul Socialiştilor, sprijinit de către preşedintele Igor Dodon şi cotat cel mai înalt de către alegători, care ţinteşte să ajungă la guvernare după alegerile din februarie 2019 şi deja a semnalat apatie faţă de unele reforme (de exemplu, politicile de anti-discriminare).

Celelalte partide importante tratează reformele ca pe un remediu împotriva intereselor oligarhice şi a corupţiei. În acest sens, lupta împotriva corupţiei, depolitizarea instituţiilor sau perfecţionarea legislaţiei electorale au fost transformate în solicitări ale protestelor anti-guvernamentale, coordonate de către Partidul Platforma Demnitate li Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, mai adaugă expertul.

Prin urmare perspectivele integrării europene sunt nefaste pentru Moldova, dacă guvernarea va fi concentrată în mâinile Democraţilor, Socialiştii sau a unui tandem dintre aceştia, concluzionează politologul Dionis Cenuşa.