Comunicarea strategică - mecanism eficient de promovare a vectorului european al Republicii Moldova

Unul dintre vectorii de bază ai politicii interne şi externe a statului este integrarea europeană, iniţial declarat de către Partidul Comuniştilor în 2005 şi ulterior preluat, promovat şi aplicat de către Alianţa pentru Integrare Europeană din 2009 încoace.

Dacă în perioada de guvernare comunistă ideea de integrare europeană rămânea a fi doar o însemnare pe hârtie, în ultimii trei ani toate sferele de activitate au fost antrenate în procesul de apropiere şi conformare la aşa-numitele standarde europene. Expresiile „integrare europeană“ şi „poveste de succes“ sunt des întâlnite în documentele strategice şi de lucru, rapoarte de evaluare şi discursuri oficiale, astfel indicându-se clar că UE este destinaţia finală a Republicii Moldova, UE fiind modelul integraţionist care ar favoriza dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova într-o perspectivă medie şi de lungă durată.

Integrarea europeană, însă, nu este unicul model integraţionist promovat în societate. Chiar dacă la nivel guvernamental integrarea spre Est nu reprezintă o prioritate, se observă o afinitate clară a unei părţi din societate privind această opţiune. Conform Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2012, dacă ar fi să aleagă între integrarea în UE sau Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, cetăţenii Republicii Moldova în proporţie de 16,1% preferă integrarea în UE şi 22,5% integrarea în Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan. Surprinzător este numărul de indecişi care reprezintă mai mult de jumătate din cei intervievaţi 58,4%, ceea ce denotă o lipsă evidentă de înţelegere a celor două modele integraţioniste. Dacă vom analiza cu atenţie tendinţele privind preferinţele cetăţenilor vizând cele două modele integraţioniste Vest şi Est, primul reprezentând un proces de reformă amplu şi având drept finalitate integrarea europeană, iar cel de al doilea cuprinzând procesul de integrare în Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan / şi respectiv Uniunea Euro-asiatică, un cadru vag definit fără de finalitate clară, vom observa că disparităţile sunt relativ medii (6,4%). Însă, dacă vom compara rezultatele cu cele din aceiaşi perioadă a anului 2011 atunci remarcăm o scădere considerabilă a preferinţei de integrare în UE (în 2011 - 33,8%, o scădere cu 17,7%).

De ce se dă preferinţă Estului în timp ce vectorul de bază al politicii interne şi externe este integrarea europeană? În ce constă dilema indecişilor care reprezintă mai mult de jumate din cei intervievaţi? Cum poate fi interpretată scăderea în sondaje a preferinţei pentru opţiunea de integrare în UE?

Deficienţele de comunicare în promovarea vectorului european al Republicii Moldova

Promovarea cât mai activă a vectorului european al Republicii Moldova pe plan extern precum şi progresele realizate pe plan intern au dus la crearea unei imagini pozitive a Republicii Moldova, care ulterior a generat o atenţie sporită din partea partenerilor europeni. Republica Moldova s-a bucurat mai bine de trei ani de bunăvoinţa şi suportul oficialilor europeni, care au susţinut Moldova atât politic cât şi financiar. 2012 a reprezentat pentru Republica Moldova un aşa-zis an istoric, dacă facem referinţă la vizitele înalţilor oficiali europeni, Stefan Fuele, Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Angela Merkel, Cancelarul German, Jose Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene - care vin să susţină ideea că Republica Moldova este tot mai mult în vizorul UE.

Deşi se menţionează o serie de progrese în relaţiile dintre Republica Moldova şi UE, în special la nivel legislativ, o lacună evidentă este lipsa implicării cetăţenilor în procesul de modernizare a Republicii Moldova prin intermediul proximităţii la standardele europene. Guvernul vorbeşte despre reuşite evidente în sfera politicii interne şi externe a statului, doar că acestea sunt pe înţelesul unui cerc restrâns de persoane, de obicei funcţionari, experţi, oameni care au tangenţă cu sistemul instituţional, deşi şi aici vorbim despre o înţelegere vagă a procesului de reformă per ansamblu.

Cu toate că rapoartele de evaluare vorbesc despre progrese considerabile, acestea nu sunt resimţite de către cei direct implicaţi în proces şi nici înţelese pe deplin. Dorind să creeze o imagine pozitivă a Republicii Moldova în exterior, autorităţile au scăpat din vedere un element definitoriu, acel element care îşi va decide într-un final propria soartă chiar în timpul cel mai apropiat, în doi ani, la următoarele alegeri parlamentare, sau în cazul unui eşec în soluţionarea crizei politice curente, în timpul cel mai apropiat.

De ce se este preferat Estul în timp ce vectorul de bază al politicii interne şi externe este integrarea europeană? În ce constă dilema indecişilor? Cum poate fi interpretată scăderea în sondaje a preferinţei pentru opţiunea de integrare în UE? Analizând aceste întrebări observăm o contradicţie între politica guvernamentală, promovată activ la nivel de instituţii, şi percepţia societăţii. Societatea, cetăţenii de rând nu se simt implicaţi în procesul de armonizare la standardele europene, nu simt o schimbare calitativă a vieţii, iar uneori informaţiile ce sunt furnizate de instituţiile media îi derutează, creând stereotipuri greu de a fi combătute ulterior (un exemplu relevant este Legea privind Egalitatea de şanse). Încercând să explicăm de ce cetăţenii Republicii Moldova preferă integrarea în spaţiul Estic vehiculăm cu termeni şi fenomene precum nostalgie, ideologizare, existenţa unui spaţiu informaţional preponderent cu influenţe ruse. Se trăieşte în continuare cu mituri precum că Rusia este ţara care ne susţine financiar, ne oferă gaz ieftin şi ne apără de pericole din exterior. Acestea sunt într-adevăr actuale însă nu şi de necombătut, iar soluţia rezidă în comunicare.

Problema fundamentală care influenţează perceperea eronată a beneficiilor şi dezavantajelor procesului de integrare europeană rezidă în lipsa unei politici coerente, consistente şi continue de informare şi comunicare cu cetăţenii Republicii Moldova privind procesul de integrare europeană şi dezvoltarea relaţiilor Republicii Moldova cu UE. Conform aceluiaşi Barometru de Opinie Publică din noiembrie 2012 observăm că cetăţenii Republicii Moldova asociază integrarea europeană cu regim de vize liberalizat, locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai. Explicaţia este evidentă, pe parcursul ultimilor 2 ani s-a vorbit mult despre Implementarea Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize astfel încât s-ar crede că aici se limitează colaborarea bilaterală dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Comunicarea defectuoasă privind cursul european al Republicii Moldova este generată de o serie de factori precum:

1. Lipsa unui consens naţional privind integrarea europeană. Faptul că integrarea europeană nu reprezintă o prioritate pentru toţi actorii politici de la Chişinău duce la denaturarea informaţiei privind esenţa reformelor şi a cursului european al Republicii Moldova. Uneori comunicarea se efectuează urmărindu-se scopul de a atrage capital politic şi nu se ţine cont de prejudiciul adus relaţiei dintre UE şi Republica Moldova. 

2. Inexistenţa unei strategii de comunicare cu societatea per ansamblu privind procesul de integrare europeană. Una dintre priorităţile Guvernului în domeniul integrării europene, stipulate în programul de activitate pentru perioada 2011-2014 este, citez: „Elaborarea şi implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) privind integrarea europeană cu societatea civilă, factorii externi din UE şi, respectiv, cu alţi actori internaţionali“. O Strategiei de comunicare cu privire la integrarea europeană  a Republicii Moldova a fost elaborată în 2007 şi abrogată ulterior în 2012 fără a fi înlocuită printr-un document nou.

În prezent, Guvernul Republicii Moldova nu are o strategie clară de comunicare privind cursul european al Republicii Moldova. Comunicarea se efectuează sporadic prin intermediul conferinţelor de presă, prezentarea de rapoarte de evaluare, comunicate de presă ale ministerelor, interviuri oferite de oficiali instituţiilor media, paginile web ale instituţiilor guvernamentale. Fiecare instituţie decide în mod individual cum se efectuează comunicarea luând drept exemplu experienţa proprie sau, bune practici acumulate din cooperarea cu alţi parteneri, iar în cazul implementării unor proiecte europene manuale de identitate vizuală.  Suportul pe care îl acordă UE Republicii Moldova este substanţial. În ultimul an UE a mărit semnificativ suma asistenţei financiare bilaterale acordată Republicii Moldova aceasta atingând suma de 122 de milioane de euro anual. Pană acum niciodată nu a fost depăşită suma de 100 de milioane de euro, Republica Moldova clasându-se pe primul loc printre ţările din vecinătatea sudică şi estică privind suma asistenţei primite.  Deşi sunt realizate o serie de proiecte majore infrastructurale, sociale, de mediu, care în mod considerabil îmbunătăţesc viaţa cetăţenilor de rând, acestea sunt vag prezentate şi mediatizate.

3. Lipsa unui angajament instituţional şi financiar clar privind diseminarea informaţiei. Lipsa capacităţilor instituţionale, volumul mare de lucru precum şi salariile mici, la fel reprezintă un impediment în diseminarea informaţiei şi comunicării eficiente cu publicul larg din Republica Moldova. Un exemplu elocvent în acest caz este Ministerul de Externe şi Integrare Europeană al Republicii Moldova, instituţia ce coordonează activitatea pe filiera europeană al cărui Serviciul de informare şi comunicare cu mass-media are doar trei angajaţi.

4. Absenţa unui dialog stabil şi eficient cu societatea civilă. Societatea civilă reprezintă veriga de bază care asigură legătura directă dintre societate şi instituţiile centrale şi locale. Crearea unui parteneriat stabil şi eficient cu reprezentanţii societăţii civile, bazat pe dialog constant ar contribui la o mai bună distribuire a informaţiei precum şi la sporirea agenţilor de promovare a cursului european al Republicii Moldova. De asemenea, se observă lipsa de valorificare a platformelor existente, precum Consiliul Naţional de Participare,  Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Cadrul Parteneriatului Estic. 

5. Neglijarea elementului audio-vizual în promovarea mesajului european. Diversificarea instituţiilor media în Republica Moldova a dus, cu siguranţă, la un pluralism de opinii pe subiecte diverse, inclusiv subiecte ce ţin de modele integraţioniste ale ţării. Cu toate acestea, emisiunile radio şi tv ce ţin de domeniul integrării europene sunt reduse la maxim. Elementele integrării europene apar tangenţial în discuţii, atunci când coincid cu careva vizite de lucru ale oficialilor europeni sau interese politice. Postul naţional de televiziune Moldova 1 acordă integrării europene un singur proiect televizat „Vector European“, lansat în 2004, în prezent pe cale de dispariţie, fiindu-i modificată procedura de finanţare. Unica emisiune radio, difuzată la radio Moldova „Ghid European“, a fost suspendată în 2009, reluată ulterior pana în 2012. În prezent, nu este nici o emisiune care să-i fi luat locul în grila de emisie. Au mai existat şi alte proiecte televizate, precum „Pro – Vest“, difuzată iniţial la postul de televiziune Prime TV, iar ulterior transferată la 2 Plus.  

6. Neimplicarea autorităţilor publice locale în asigurarea unei comunicări eficiente. Procesul de integrare europeană ţine nu doar de adoptarea legilor ci şi de implementarea acestora. Comunicarea este necesar să fie realizată pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi nu doar la Chişinău. Rolul autorităţilor publice locale este unul crucial, iar lipsa conştientizării acestui fapt poartă după sine consecinţe grave precum nerecunoaşterea beneficiilor realizării unor proiecte ample susţinute de partenerii europeni şi lipsa de cunoaştere a procedurilor şi regulamentelor noi adoptate. Autorităţile publice locale sunt organele ce trebuie să asigure comunicarea eficientă dinte instituţiile centrale cu cele locale, precum şi dintre instituţiile locale şi comunităţi. 

Concluzii şi recomandări

Cursul European al Republicii Moldova presupune crearea unei noi realităţi, a unei societăţi moderne bazate pe principii democratice unde vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului; un mediu în care se va da prioritate cetăţeanului şi se va respecta alegerea sa. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cetăţeanul trebuie informat, educat şi implicat în procesele ce-i afectează viaţa de zi cu zi.

Reformele iniţiate în cadrul procesului de conformare la normele europene presupune o serie de reglementări, obligaţii şi responsabilităţi care asigură securitatea umană la diferite nivele. De asemenea, trebuie să se ţină cont de faptul că schimbările, reformele ce sunt efectuate impun un nou mod de trai, de lucru, de percepere a drepturilor, libertăţilor dar şi obligaţiunilor cetăţenilor unora faşă de alţii precum şi o nouă relaţie cetăţean – stat. Aceste transformări nu se pot petrece peste noapte, iar lipsa unor informaţii clare, a unor activităţi de instruire profunde duce într-un final la confuzie, lipsă de interes, nemulţumire şi pierderea electoratului.

Vectorul european al Republicii Moldova presupune un proces complex de reforme care trebuie să fie înţeles pe deplin de către cetăţenii Republicii Moldova pentru a putea fi susţinut şi realizat în totalitate. Reforma în sine impune un nou mod de viaţă, de comportament, de relaţii interumane. Astăzi, fiecare cetăţean în parte trebuie să se simtă implicat în viaţa social-economică şi politică pentru a percepe şi cunoaşte esenţa schimbărilor, noile regulamente, drepturile şi responsabilităţile ce îi revin.
 

 Recomandări:

1. Crearea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a unui departament de comunicare privind integrarea europeană a Republicii Moldova care să gestioneze procesul de comunicare pe interior şi exterior (experienţa Lituaniei este relevantă în acest caz).

2. Elaborarea unei strategii de comunicare eficiente şi multidimensionale în care să se ţină cont de grupurile sociale existente, necesităţile şi interesele acestora.

3. Creşterea capacităţilor instituţionale în scopul activizării procesului de comunicare cu cetăţenii. Mărirea numărului de personal responsabil de comunicare, instruirea acestora şi fortificarea reţelelor de comunicare inter-instituţionale. 

4. Lansarea unei campanii de informare masive privind esenţa reformelor, progresele realizate, schimbările legislative efectuate, implementarea lor în practică prin: 

a. Utilizarea spaţiului media (lansarea emisiunilor radio şi tv pentru diferite categorii de persoane, ţinându-se cont de ora difuzării şi mesajele transmise; instituirea unui parteneriat cu presa scrisă: organizarea constantă a briefingurilor de presă care să contribuie la instruirea şi informarea reprezentanţilor media privind procesul de integrare europeană).

b. Crearea unui fond de susţinere a societăţii civile în acţiunile de informare şi promovare a aspectelor ce ţin de parteneriatul dintre Republica Moldova şi UE (experienţa Croaţiei relevantă în acest caz).

c. Utilizarea platformelor societăţii civile, precum Consiliul Naţional de Participare,  Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Cadrul Parteneriatului Estic pentru a fortifica colaborarea cu societatea şi a crea punţi de transmitere a mesajelor şi educare a cetăţenilor. O practică relevantă în acest caz sunt întâlnirile periodice ale membrilor Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău cu reprezentanţii Societăţii Civile în cadrul Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Cadrul Parteneriatului Estic. Întâlnire sunt convocate în dependenţă de subiectele ce apar pe agenda europeană a Republicii Moldova.

d. Organizarea dezbaterilor publice tematice în centrele universitare şi şcolare cu participarea reprezentaţilor instituţiilor guvernamentale precum şi ai societăţii civile, corpului diplomatic.

5. Instruirea cetăţenilor Republicii Moldova privind modul de funcţionare a UE, ce presupune comunitatea europeană, care sunt drepturile şi obligaţiile cetăţenilor UE, beneficiile şi eventualele dezavantaje ale procesului de integrare europeană prin:

• introducerea a mai multor cursuri obligatorii în sistemul curricular universitar şi şcolar;

• elaborarea materialelor ce ar conţine informaţii referitor la beneficiile procesului de integrare in UE pentru fiecare categorie sociala şi grupuri sociale în parte (emisiuni televizate: scurte istorii de succes, jocuri interactive pentru copii, activităţi interactive).

6. Promovarea cât mai activă a rezultatelor proiectelor sociale, infrastructurale, economice şi de mediu realizate cu susţinerea UE;

7. Facilitarea accesului la informaţii privind activitatea UE şi a statelor membre ale UE în Republica Moldova prin organizarea târgurilor, festivalurilor şi evenimente publice cu participarea partenerilor europeni acreditaţi în Republica Moldova;

8. Comunicarea, promovarea şi explicarea beneficiilor şi dezavantajelor procesului de integrare europeană precum şi a altor modele integraţioniste prin intermediul dezbaterilor publice.

* Studiu elaborat cu suportul Foundation Open Society Institute în cadrul proiectului Core and Institutional support.