Război cu interese în reformarea Fiscului

Ion Prisăcaru, şeful Fiscului (stânga) alături de Stephane Bride, ministrul Economiei (dreapta). FOTO Arhivă Adevărul

Fiscul acuză Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Economiei de faptul că se opune reformării domeniului administrării fiscale, iar şeful acestei instituţii a informat în acest sens Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). În opinia experţilor, acest război ar putea ascunde protejarea unor interese propulsate de sectorul privat.

Şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut recent o întrevedere cu experţii Băncii Mondiale, organizaţie care este dispusă să ofere pentru reformarea autorităţii fiscale 20 milioane de dolari. Prisăcaru s-a plâns reprezentanţilor BM de faptul că poziţia Ministerului de Interne şi a Ministerului Economiei pun în pericol proiectul de modernizare a instituţiei pe care o conduce.

Procuratura Generală - da, MAI şi ME - ba

Proiectul de lege privind reformarea Fiscului a fost avizat pozitiv de Procuratura Generală. Obiectivele şi etapele de realizare a modernizării administrării fiscale sunt prevăzute în Acordul de grant ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova. Ion Prisăcaru susţine că prin realizarea acestui proiect se doreşte îmbunătăţirea modului de funcţionare a sistemului fiscal „pentru a beneficia de o structură integrată, cu un grad înalt de automatizare, cu libertate sporită de acţiune şi bazată pe riscuri”. Proiectul de modernizare a administrării fiscale include cinci componente, cum ar fi politica şi analiza fiscală, dezvoltarea instituţională, dezvoltarea operaţională, infrastructura IT şi modernizarea sistemului, managementul proiectului şi managementul schimbării.

Urmărirea penală la Fisc - recomandarea FMI şi BM

Ion Prisăcaru a informat şi Fondul Monetar Internaţional, în cadrul ultimei vizite de la Chişinău, despre piedicile din partea instituţiilor ierarhic superioare în calea reformării fiscalităţii. „Potrivit recomandărilor FMI, a fost elaborată structura Fiscului bazată pe funcţii, această formulă urmând s-o implementăm la IFS Chişinău în viitorul imediat. Unele structuri guvernamentale nu agreează ca SFS să-i fie atribuite funcţii de investigare a fraudelor fiscale, iniţiativă elaborată tot la recomandările FMI”, a declarat Ion Prisăcaru.

S-a discutat şi despre o altă recomandare a FMI - privind dublarea numărului auditorilor specializaţi în domeniul marilor contribuabili. „În acest sens, a fost elaborat un proiect de lege, dar care nu a fost susţinut de către instituţiile ierarhic superioare”, a menţionat şeful SFS.

Planul de rezervă al şefului SFS

Totuşi, Ion Prisăcaru a precizat că dacă ministerele respective vor insista pe blocarea proiectului, „va fi anunţat un plan de rezervă, care va permite atingerea scopului de modernizare europeană a Fiscului”. „Revizuirea statutului juridic şi abilitarea SFS cu noi atribuţii de administrare fiscală, precum dreptul la anchetă penală, dreptul şi obligaţiunea de a oferi contribuabililor poziţia oficială cu privire la aplicarea legislaţiei fiscale sunt un imperativ al timpului, iar practica internaţională demonstrează cu lux de amănunte că aceste elemente vor  îmbunătăţi considerabil activitatea instituţiei”, a conchis şeful SFS.

Ministerul Economiei se teme de abuzurile Fiscului

După acuzaţiile lansate de Fisc, Ministerul Economiei a venit cu o reacţie prin care anunţă că este deranjat de faptul că inspectorilor fiscali li se vor atribui funcţii de urmărire penală a infracţiunilor economico-financiare. „Conform legislaţiei în vigoare, aceste funcţii trebuie să fie îndeplinite în continuare de organele de urmărire penale cum sunt Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura. În opinia noastră, transferul acestor funcţii către organele fiscale va provoca riscuri de distorsionare a procedurilor existente, precum şi riscuri de apariţie a abuzurilor din partea funcţionarilor ce activează în sistemului fiscal”, opinează Ministerul Economiei.

Potrivit comunicatului emis, prin intermediul proiectului se doreşte instituirea unui precedent periculos, deoarece ulterior şi alte instituţii publice pot solicita acordarea colaboratorilor statutului de ofiţeri de urmărire penală.

În alte ţări, inspectorii fiscali se implică în urmărirea penală

Totuşi, experţii economici nu văd o anumită logică în faptul că Ministerul Economiei se opune acestor prevederi din proiectul privind reformarea Fiscului. „Trebuie să atestăm faptul că încălcările fiscale, tot ce este legat de neplata impozitelor cad sub incidenţa Codului Penal. În majoritatea statelor aceste ilegalităţi sunt urmărite penal şi atunci instituţiile fiscale se implică în eliminarea acestor încălcări. Există o anumită logică în atribuirea funcţiei de urmărire penală inspectorilor fiscali, deoarece ei cunosc cel mai bine cum se gestionează aceste cauze, tot ce ţine de iniţierea dosarelor ce vizează ilegalităţile fiscale, precum şi cum să ducă acest caz până la capăt sau, cel puţin, cum să pregătească dosarul pentru a fi prezentat în judecată”, consideră Viorel Gârbu, expert în cadrul Institutului Economiei de Piaţă.

Economistul dă dreptate poziţiei Fiscului, menţionând că atribuirea funcţiilor de urmărire penală inspectorilor fiscali va duce la îndeplinirea mai eficientă a obligaţiilor acestora, cum ar fi o mai bună gestionare în încasarea veniturilor fiscale, care ar duce la creşterea acestora, şi monitorizarea corectitudinii aplicării legislaţiei fiscale.

Poziţia Ministerului Economiei ascunde anumite interese?

În opinia lui Viorel Gârbu, argumentul care stă la baza opunerii acestor modificări este faptul că prin acordarea acestor funcţii Fiscului va apărea situaţia în care se vor înregistra anumite cumulări sau suprapuneri de competenţe, cum ar fi cu cele ale Procuraturii sau ale Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, expertul crede că anume în acest mod autoritatea fiscală va fi mai autonomă, iar inspectorii vor activa mai eficient.

Prin urmare, Viorel Gârbu susţine că este de neînţeles poziţia Ministerului Economiei, care nu ar trebui să se opună sub nicio formă acestui proiect. „Logică în opunerea Ministerului Economiei nu văd. Aici ar putea să fie mai degrabă anumite interese sau o opinie privată. Ministerul Economiei trebuie să fie interesat în încasarea cât mai eficientă a impozitelor şi pentru ca lupta cu economia tenebră să dea rezultate, iar aceste atribuiri i-ar oferi inspectorilor fiscali un nou instrument pentru a combate acest fenomen”, a afirmat Viorel Gârbu.

Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit un răspuns acuzaţiilor Fiscului.