Piaţa energiei electrice, liberalizată, dar cu un singur consumator „liber“

De un an şi jumătate piaţa energiei electrice din Republica Moldova este deschisă pentru instituţii şi agenţi economici, iar din 2015 va deveni şi pentru consumatorii casnici. Efectele nu se fac simţite pentru că nu există oferte convenabile

De la 1 ianuarie 2015, piaţa energiei electrice din Republica Moldova va fi, oficial, liberalizată pentru toţi cei 1,4 milioane de consumatori, ceea ce înseamnă că locatarul unui bloc din Chişinău, de exemplu, va putea contracta un furnizor din Bălţi sau din Donduşeni şi invers. Asta, însă, doar teoretic. În realitate, nu este clar cum se va întâmpla totul şi care vor fi efectele pentru distribuitori şi mai ales pentru consumatori.

Până pe 1 iunie, companiile RED Nord, RED Nord-Vest şi Gas Natural Fenosa urmează să separe, organizaţional şi decizional, activitatea de distribuţie de cea de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate, iar de la 1 ianuarie 2015 ar urma ca în locul fiecărei întreprinderi să apară două. 
Viceministrul Economiei Tudor Copaci susţine că aceste acţiuni fac parte din procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu directivele Uniunii Europene şi cu acquis-ul comunitar.

„Liberalizând piaţa energiei electrice, noi vom realiza prevederile pachetului Energetic II al UE“, afirmă oficialul şi dă asigurări că, din punct de vedere tehnic, operatorii sunt pregătiţi de schimbare.

PRACTIC, NU EXISTĂ ALTERNATIVE

În acelaşi timp, ar trebui deja să vedem efectele liberalizării pieţei de electricitate pentru consumatorii noncasnici, care a avut loc de pe 1 ianuarie 2013. Deocamdată, doar o companie s-a folosit de dreptul de a cumpăra direct energie electrică. Este vorba de Lafarge Ciment din Rezina, care are contract cu întreprinderea Energocom şi nu mai apelează la serviciile RED-urilor.
„Nu este suficient să liberalizezi piaţa, e nevoie să existe şi o ofertă pe măsură. Piaţa din Ucraina este monopolizată, iar în România preţurile sunt mai mari. Teoretic, doritorii se pot adresa la Centrala de la Cuciurgan, dar, pentru a putea avea contract direct cu acest producător, ar trebui să cumpere volume foarte mari“, explică Gheorghe Lupan, şeful Direcţiei reglementare şi licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
În condiţiile în care energia electrică de la cele trei CET-uri este scumpă şi acestea nu pot funcţiona tot anul, nu există nicio alternativă.

EXPERIENŢĂ STRĂINĂ

Cel mai bine pregătită de implementarea proiectului pare a fi compania Gas Natural Fenosa, care a beneficiat de asistenţa partenerilor din Spania. „Noi am iniţiat şi am realizat în ultimii ani un plan intern de restructurare a activităţilor, în conformitate cu cerinţele impuse de legislaţie“, precizează Vasile Gribincea, purtătorul de cuvânt al celui mai mare distribuitor de energie electrică.
În schimb, specialiştii de la întreprinderea RED Nord au studiat experienţa din România şi au realizat deja separarea la nivel de contabilitate. „Noi am pregătit cu forţele proprii un plan de reorganizare, în timp ce companiile româneşti au apelat la serviciile unor firme specializate. Am constatat că, dacă pur şi simplu separăm activităţile, pierdem mai mulţi specialişti. În acest sens este utilă experienţa CEZ România, care, pe lângă firmele de distribuţie şi furnizare, au creat o a treia întreprindere ce se ocupă de contabilitate, cadre, serviciile juridice etc. În consecinţă, nu au apărut doi noi directori generali, două contabilităţi etc. Acum aşteptăm ca planul nostru să fie aprobat de către consiliul de administraţie“, ne-a spus Iurie Rudinschi, directorul-adjunct al RED Nord.

REFORME DE OCHII EUROPENILOR

O necunoscută sunt costurile reorganizărilor şi dacă acestea vor duce sau nu la majorarea tarifelor. În toate ţările europene unde a avut loc o astfel de reformă, la prima etapă au fost scumpiri, apoi treptat tarifele s-au balansat. Viceministrul Tudor Copaci afirmă că mai multe întreprinderi nu înseamnă neapărat şi profituri mai mari. Dacă acum rata de rentabilitate a companiilor este de până la 10%, după reorganizare, aceasta nu va rămâne la fel pentru fiecare, ci va fi, de exemplu, de 7% pentru distribuţie (care implică mai multe costuri, pentru întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor) şi 3% pentru furnizare.
Expertul Ruslan Surugiu crede că Ministerul Economiei trebuia să evalueze impactul acestor măsuri. „Sectorul de distribuţie din ţara noastră este cel mai avansat şi aici este cel mai uşor de realizat reforme. Aşa că, prin aceste acţiuni, Moldova vrea să le arate partenerilor din UE că poate face şi lucruri concrete. Din păcate, în alte sectoare situaţia este inversă. În sectorul termoenergetic, în loc de separare, are loc comasarea CET-urilor cu furnizorul Termocom. În domeniul gazelor, a fost amânată implementarea pachetelor energetice ale UE“, constată specialistul.

Racordarea la reţeaua electrică, mai operativă

O serie de modificări la legea cu privire la energia electrică prevăd reducerea termenului de racordare la reţeaua electrică, până la 60 de zile din momentul efectuării plăţii de racordare, faţă de termenul actual de 140 de zile. Pentru consumatorii casnici cheltuielile de procurare, verificare metrologică, instalare, exploatare, reparare şi înlocuire a echipamentelor de măsurare a consumului de energie electrică vor fi suportate de operatorul reţelei de distribuţie. Tariful de racordare urmează să fie stabilit de ANRE şi ar putea fi de 2.000-3.000 de lei, faţă de actualele costuri care, uneori, ajung la 10.000.