Mişcări unioniste din Republica Moldova

În pofida a zeci de ani de dezbinare şi de luptă împotriva identităţii şi valorilor româneşti realizate în special în perioada de ocupaţie sovietică, în stânga Prutului spiritul unionist nu a dispărut niciodată. Acesta este întreţinut în mare parte de tineri care nu au avut legătură cu perioada sovietică. Iată câteva dintre mişcările unioniste din Republica Moldova.

Mişcări unioniste din Republica Moldova: Platforma Unionistă Acţiunea 2012

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România. Anul „2012” din denumire nu a fost ales întâmplător: în acel an a fost comemorată divizarea din 1812 a Moldovei istorice, când Imperiul Rus a anexat Basarabia. Susţinătorii acţiunii înţeleg unificarea ca o reparare a acestei divizări istorice, inspiraţi de reunirea Basarabiei cu România din 1918 şi anii frumoşi de existenţă a României Mari, întrerupţi de ocupaţia sovietică din 1940. Organizaţia militează pentru „realizarea obiectivului generaţiilor trecute, prezente şi viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiaşi stat”. Platforma Unionistă Acţiunea 2012 s-a înfiinţat la 17 aprilie 2011, prin aderarea la cauza Unirii a peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă din România, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii şi diverse ţări europene. Din momentul înfiinţării, organizaţia a desfăşurat manifestări publice de informare şi sensibilizare a întregii populaţii din cele două state româneşti cu obiectivul de a conştientiza necesitatea realizării unităţii naţionale.

Mişcări unioniste din Republica Moldova: Tinerii Moldovei

Potrivit site-ului organizaţiei, Tinerii Moldovei reprezintă o mişcare civică formată din persoane crescute după căderea comunismului, care au înţeles că independenţa presupune mai mult decât ceea ce are astăzi Republica Moldova şi au decis să aducă un trai mai bun în casele moldovenilor, pentru a obţine adevărata libertate. Tinerii Moldovei consideră că acest lucru poate fi realizat prin unitatea naţiunii române şi susţinerea dezvoltării acesteia şi reunirea Republicii Moldova cu România, lucru pentru care militează prin acţiunile pe care le organizează. Printe alte obiective pe care le are în acest sens, organizaţia îşi propune să „reducă lipsa de cunoaştere şi eliminarea stereotipurilor de propagandă sovietică vizibile în rândul cetăţenilor Republicii Moldova faţă de adevărata lor identitate naţională”, adică cea românească. Mişcarea civică Tinerii Moldovei a fost lansată pe data de 19 martie 2014 la Chişinău.

Mişcări unioniste din Republica Moldova: Mişcarea Unionistă din Republica Moldova (MUMR)

Potrivit site-ului MUMR, mişcarea este o formaţiune social-politică cu caracter de masă, deschisă tuturor cetăţenilor Republicii Moldova care „conştientizează necesitatea revenirii teritoriilor româneşti de la Est de Prut la trupul Ţării-Mamă România şi integrării lor pe această cale în structurile europene şi euro-atlantice şi doresc să contribuie personal la realizarea acestui deziderat”.

Scopul fundamental al MURM este „să contribuie pe toate căile constituţionale la conştientizarea electoratului şi generaţiei în creştere din Republica Moldova de necesitatea readucerii teritoriilor româneşti înstrăinate de la Est de Prut la trupul României, fapt ce va duce în mod automat la încorporarea acestor teritorii în structurile NATO şi ale UE”.

Obiectivele fundamentale ale Mişcării Unioniste din Republica Moldova sunt: antrenarea elitei societăţii din Republica Moldova, a reprezentanţilor de frunte ai tuturor etniilor conlocuitoare în activitatea de conştientizare a maselor largi ale populaţiei, indiferent de originea lor etnică, de necesitatea integrării în Europa prin România ca unică soluţie de ieşire din situaţia în care se află Republica Moldova, „unica variantă de a se salva de la dispariţia fizică şi etnică, unica şansă de a avea în sfârşit un trai decent şi în demnitate umană”; organizarea şi mobilizarea cetăţenilor Republica Moldova aflaţi cu traiul peste hotarele Republicii, în primul rând ai celor stabiliţi în România, în vederea susţinerii şi propagării dezideratului de integrare a teritoriilor româneşti de la Est de Prut în structurile europene şi euroatlantice prin România; antrenarea tineretului Republica Moldova în activitatea de conştientizare a electoratului, mai cu seamă a semenilor lor care nu au avut posibilitatea să-şi continuie studiile, de necesitatea Unirii cu Ţara şi, pe această cale, de integrare în UE;  susţinerea acelor forţe politice, structuri statale şi civile care au scopuri comune cu cele ale MURM, în primul rând a celor care acţioneză în vederea integrării economice, spirituale şi geografice a teritorilor româneşti înstrăinate în Statul Unitar Român.  

Mişcări unioniste din Republica Moldova. Unionism şi în perioada de ocupaţie sovietică

Mişcări care militau pentru reunirea cu România au existat şi în perioada sovietică în stânga Prutului. Una dintre cele mai importante dintre ele a fost Frontul Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei (FNP), înfiinţat în ilegalitate în 1972 de către un grup condus de Gheorghe Ghimpu, fratele fostului preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Printre conducatorii FNP din Basarabia erau Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur. În Bucovina de Nord, mişcarea era coordonata de Alexandru Şoltoianu. 

Deţinut politic în perioada sovietică pentru acest act, fondator al Mişcării de Eliberare Naţională, Gheorghe Ghimpu  (26 iulie 1937 - 13 noiembrie 2000), a fost primul care a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Preşedinţia Republicii Moldova, la data de 27 aprilie 1990. Gheorghe Ghimpu a fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova şi deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic în 1990 la Chişinău. FNP avea drept scopuri nu mai puţin decât ieşirea Moldovei din componenţa URSS, formarea unei „Republici Populare Moldoveneşti” cuprinzând şi celelalte teritorii românofone din zonă (Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, teritoriile fostei RASSM) şi unirea ulterioară a acesteia cu România. Drapelul Republicii Populare Moldoveneşti urma sa devina tricolorul, cu o panglică neagră în diagonală, până la realizarea Unirii. Un alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială.