Are dreptate Ernu?

Harta FOTO: Adevărul

Relaţia dintre România şi Republica Moldova s-a intensificat în ultimii ani în mod categoric. În ciuda acestei evoluţii vizibile, falia dintre cele două state, decalajele instituţionale existente, nu fac subiectul unei soluţii reale. Discursul românesc despre Basarabia, cu puţine excepţii, nu depăşeşte cadrul emoţional sau istoric.

Astfel avem două state care abia se cunosc chiar dacă curentul unionist a devenit mai puternic şi pronunţat pe ambele maluri ale Prutului. Vasile Ernu se pronunţă destul de clar asupra acestor chestiuni, conturând un tablou mai degrabă dezolant decât încurajator.

“Noi nu avem instituţii şi specialişti serioşi (cu mici excepţii) pe Republica Moldova, ce să mai zic de Rusia. Ce avem e jenant. Avem cîteva rapoarte de o calitate îndoielnică şi în rest „experţi” reciclaţi peste noapte care împachetează „civilizat” clişee pe bani româneşti sau ai UE. Cei cîţiva buni pe care-i avem, nu-i folosim”, a explicat Ernu într-un interviu pentru revista Sinteza.

Specialişti de carton sau serioşi?

Nu pot să nu mă întreb: ”Cine sunt cei buni şi nefolosiţi?”. Lista nu poate fi atât de lungă. Dezbaterea românească despre Republica Moldova este fragilă şi subţire şi, în mare parte, se concentrează în jurul câtorva entităţi din societatea civilă (Fundaţia Universitară a Mării Negre, Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice "Gheorghe I. Brătianu", Centrul Român de Politici Europene din Republica Moldova etc.) sau în jurul câtorva indivizi care mai scriu despre necazurile moldovenilor şi eşecul autorităţilor române de a crea o strategie eficientă geopolitic şi viabilă economic pentru Republica Moldova. Care sunt de fapt specialiştii de carton şi care sunt specialiştii serioşi pe Republica Moldova?

Diversitate sau divergenţă!

Într-adevăr sunt destui amatori serioşi care vorbesc despre Moldova mai mult din ştiri, cărţi sau ce mai aud pe la prietenii mai bine informaţi pe subiect. Mulţi dintre ei nu au trecut în viaţa lor prin Băcău, Iaşi sau Rădăuţi! Ce să mai vorbim despre traversarea Prutului. Pentru ei, Moldova este o anexă care ar da bine la portofoliul geopolitic al României şi atât. Pentru binele lor şi al nostru aceşti indivizi nu se iau prea tare în serios şi discursul lor despre orice în general este doar un pretext pentru a-şi extinde narcisismul. Analize seriose pe Republica Moldova vin din partea actorilor descrişi mai sus, dar divergenţa şi variaţa analizelor în spaţiul public din România şi nu numai, dovedesc că statul român este mai degrabă flotant în relaţia cu Moldova. Aceasta ar fi perspectiva pozitivă asupra problemei de fond. Dacă îi dăm crezare lui Ernu, atunci nu avem decât figuraţie şi masturbare intelectuală în ceea ce priveşte expertiza pe spaţiul moldovenesc. Să fie oare aşa! Ernu face PR sau îşi face PR? Declaraţiile sale se circumscriu unei emoţii de moment presărate de pesimism? 

Între adevăr, minciună şi PR

Istoricul basarabean Ion Varta îmi explica într-un interviu că propaganda rusească din Republica Moldova ar lua sfârşit pur şi simplu dacă moldovenii ar trece Prutul şi ar lua contact cu România şi cu condiţiile de trai de aici. În opinia sa, uneori, adevărul este mai puternic decât minciunile învârtite şi răsucite de zeci de ani. Întrebarea este: „Cum îi ajutăm să treacă Prutul?”

Republica Moldova are nevoie de România, mai ales în contextul îngrijorător cu care se confruntă astăzi la sfârşitul lui 2015. Ar trebui, totuşi, în acest efort să ne mai potolim discursul emoţional şi să încercăm abordarea unuia de factură umană. În spatele deciziilor politice şi în spatele instituţiilor se găsesc oameni şi este bine ca aceşti oameni să se cunoască, să fie parte a unei soluţii şi nu doar spectatori ai ei.