Brandurile care definesc Sălajul: ceapa de Pericei, pălinca şi imaginea unui mare român

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Multă vreme, mai cu seamă în perioada comunistă, Sălajul era asociat de toţi românii cu ţuica de Zalău sau cu pălinca, folosită de sălăjeni ca o veritabilă monedă de schimb. Brandului judeţului i s-a adăugat, apoi, ceapa de Pericei, care i-a adus judeţului intrarea în Cartea Recordurilor. Dincolo de emblemele materiale, Sălajul poartă pecetea unui mare român.

Chiar dacă pentru mulţi nu este clar nici astăzi dacă Sălajul este judeţul şi Zalăul municipiul reşedinţă de judeţ sau invers, sunt lucruri care te duc, în mod automat, fără nicio confuzie, cu gândul la acest loc din Transilvania.

Unul dintre ele este pălinca, folosită de secole de sălăjeni ca şi monedă de schimb. Chiar şi astăzi, dacă vrei să intri în graţiile cuiva, o sticlă cu alcoolul auriu (semn că a fost păstrat ani la rând într-un butoi făcut din lemn de dud) face minuni. Antropologul sălăjean Camelia Burghele spune că pălinca face parte, în mod indisolubil, din identitatea judeţului, fie că ne raportăm la percepţia sălăjenilor despre ceea ce-i defineşte, fie că luăm în considerare ce asociază ceilalţi cu numele judeţului.

Maestrul Mircea Groza, un împătimit al preparatelor tradiţionale sălăjene, spune că „pălinca” – aşa cum i se spune în Sălaj ţuicii – a devenit, în timp, un brand pentru Zalău şi pentru Sălaj tocmai datorită calităţii ei, care nu se mai regăseşte în multe zone din ţară. „Specialiştii spun că, pentru fructele din care se face pălinca, zona ideală pentru cultivare este cea cuprinsă între paralele de 45 şi 55 de grade, adică aici, în zona noastră. Apoi, pălinca din Sălaj este atât de bună pentru că se face corect: se culeg prunele pe sortimente şi doar atunci când sunt coapte, se aleg cele stricate şi nu se amestecă niciodată fructe diferite, pentru că au perioade de fermentaţie diferite. Contează la calitatea pălincii şi expunerea livezilor la soare, dar este important să stea la soare şi tocitorile (căzile cu fructe puse la fermentat – n.a.). De asemenea, ţăranul din Sălaj ştie şi exact când este momentul ideal pentru a fierbe borhotul, ce calitate trebuie să aibă cuprul din cazane, dar şi ce lemne să bage pe foc şi câte. Aşadar, pălinca stă şi în priceperea „brenerilor” sau a „heteşilor”, cum li se spune în Sălaj la pălicari”, explică Mircea Groza. Important este şi modul în care este păstrată pălinca – în butoaie de dud, care dau băuturii culoarea galben – aurie. „Bunicii mai au şi astăzi pregătită pălinca pentru nunţile nepoţilor, iar de regulă vârsta băuturii coincide cu vârsta mirilor”, punctează el.

Când spui Sălaj spui şi ceapă de Pericei, mai cu seamă după ce, în 2007,  populara legumă a intrat în Cartea Recordurilor, cu cunună din 45.000 de cepe în lungime de 4.518 metri împletită de legumicultorii de acolo. Tot acolo a fost dezvelit, atunci, şi Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălţime de şase metri. Anual, acolo are loc Festivalul Cepei, eveniment care îşi propune să promoveze leguma, dar şi pe cei care o cultivă şi localitatea de provenienţă. La ediţia din 2014, organizatorii au pregătit o hartă - gigant a localităţii, realizată integral din ceapă.

Potrivit antropologului Camelia Burghele, prima atestare a culturilor de ceapă datează din 1258 dar se spune că ceapa de Pericei a fost mereu prezentă în bucătăriile din Viena. ”Şi se mai spune că un vechi legământ interzice sătenilor să vândă sămânţa de ceapă... ci doar ceapa împletită în cununi”, precizează specialistul.

Nu în ultimul rând, Sălajul este locul care a dat, de-a lungul istoriei, mari români. Unul dintre cei mai importanţi şi care se bucură şi după moarte de aprecierea celor care i-au fost contemporani sau doar au citit despre el este Cornelui Coposu. Născut la Bobota în 1914, liderul Partidului Naţional Ţărănesc a fost un simbol al luptei anti-comuniste, atitudinea sa fiind plătită cu ani grei petrecuţi în temniţele comuniste. Pentru ceea ce a reprezentat el, Securitatea i-a acordat Seniorului o atenţie cu totul specială, fiind urmărit clipă de clipă din momentul eliberării sale din închisoare. Amintirea sa este păstrată de Fundaţia Corneliu Coposu.

Citeşte şi DOCUMENT Planul Securităţii de discreditare a lui Corneliu Coposu. Interviu cu Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului

FOTO Nimic nu e ca... ceapa-n bucate. Delicii culinare pregătite la ceaun în care ceapa e ”regină”

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite