Legea junglei din Delta Dunării. Cine şi cum poate salva paradisul în pericol, la Adevărul Live, de la 11.00

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Copii învaţă, prin joc, de la specaliştii WWF, cum să fie mai aproape de natură
Copii învaţă, prin joc, de la specaliştii WWF, cum să fie mai aproape de natură

România nu este doar dependentă de Dunăre şi n-are doar o legătură istorică aproape indestructibilă cu această apă. România poate fi, mai gratuit decât ne-am aştepta, principalul beneficiar pe termen lung al acestui dar al naturii. Cum putem fi beneficiari de lungă durată ai Dunării şi Deltei Dunării ne spun, la Adevărul Live, de la 11.00, Ioana Cenuşă şi Adriana Trocea, specialist comunicare WWF România.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

Echipa WWF România tocmai a parcat, înapoi în Bucureşti, Caravana Dunării, după un periplu informativ prin Drobeta Turnu-Severin, Bucureşti, Constanţa, Tulcea şi Mahmudia, dar şi după vizite în alte 20 de oraşe din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Croaţia. Despre ameninţările cu care se confruntă Dunărea, despre ecosistemele şi comunităţile care depind de fluviu, precum şi despre soluţiile existente vorbesc, la Adevărul Live, de la 11.00, Ioana Cenuşă şi Adriana Trocea, speciliaste comunicare WWF România.

Până atunci, un scurt studiu introductiv despre una din cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Informaţiile sunt preluate de pe site-ul www.wwf.ro.

Fluviul adăposteşte o mare diversitate de habitate de apă dulce, rare şi periclitate, oferind numeroase posibilităţi valoroase pentru sprijinirea şi revigorarea activităţilor autohtone. De asemenea , este o regiune cu un bogat patrimoniu cultural, în care viaţa localnicilor se împleteşte cu viaţa fluviului.

Dunărea reprezintă cea mai mare suprafaţă neîntreruptă de zonă umedă din lume şi una dintre ultimele mari regiuni relativ neperturbate din Europa. Pe lângă faptul că adăposteşte o mare varietate de habitate şi specii rare şi periclitate – printre care 320 de specii de păsări – ecosistemele de apă dulce ale Dunării Inferioare îndeplinesc servicii esenţiale de mediu oferind numeroase posibilităţi pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale.

De la sfârşitul secolului trecut până în prezent, intervenţia umană a distrus peste 80% din toate zonele umede ale Dunării. De-a lungul fluviului şi al afluenţilor săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă şi sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate.

Construirea marilor sisteme de navigaţie – canale ce leagă marea de fluviu, digul de la Porţile de Fier şi adâncirea albiei fluviului – au avut un impact deosebit asupra biodiversităţii.

Cu toate că în anumite sectoare nivelul de conştientizare a pagubelor produse de intervenţia umană creşte, continuă să apară noi ameninţări. Proiectele de navigaţie - planificata regularizare a fluviului între Bulgaria şi România -, supraexploatarea resurselor piscicole, braconajul, dezvoltarea infrastructurii neprietenoase cu mediul sau lipsa unei viziuni unitare în abordarea provocărilor din Delta Dunării, ameninţă să afecteze şi mai mult ecosistemele naturale unice situate pe cursul inferior al Dunării.

Schimbările climatice sunt o altă provocare ce ameninţă mii de specii de plante şi animale şi zeci de tipuri de ecosisteme aducând după sine: inundaţii mai frecvente, perioade mai lungi de secetă, rezerve scăzute de peşte şi biodiversitate redusă.


WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munţii Carpaţi şi din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urşi bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziţiei spre economia verde şi un program de educaţie de mediu adresat tinerilor.

În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătoreşte şi în România. În 2011 WWF România a derulat campania Salvaţi Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliaţi care au semnat petiţia pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care defineşte clar criteriile de identificare a pădurilor virgine şi care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.

Tulcea

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite