Timişoara: Paul Costin, liderul evreilor timişoreni

Medicul a sosit în Banat în urmă cu peste jumătate de secol, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Profil
Educaţie - Facultatea de Medicină din Timişoara
Experienţă - Medic şi preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Timiş


Tot mai puţini evrei locuiesc în Banat, iar sinagogile lor se transformă din lăcaşe ale artei. Paul Costin, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Timiş, vorbeşte despre situaţia evreilor şi despre istoria sinagogilor timişorene.

Câţi evrei sunt în Timişoara în prezent?
Suntem tot mai puţini. Cei bătrâni rămân; în schimb, cei tineri pleacă în străinătate, la rude sau să caute un loc de muncă mai bun. În prezent, avem 723 de membri. În Timişoara a fost mereu bine, pentru că este un oraş cosmopolit, cu multe naţionalităţi. De 200 de ani, aici trăiesc români, sârbi, nemţi, bulgari, evrei sau maghiari.

Câte sinagogi au mai rămas în Timişoara?
Sunt trei sinagogi, dar una singură este funcţională, cea din Iosefin. În rest, mai sunt două sinagogi, una în Mărăşeşti şi cea de-a doua în Fabric. Aceasta din urmă am cedat-o recent Teatrului Naţional din Timişoara pentru o perioadă de 35 de ani, cu condiţia ca în primii 5 ani să fie restaurată. Sinagoga din Mărăşeşti am cedat-o pentru 50 de ani Societăţii Filarmonica. Am renunţat la ele din lipsă de evrei, dar şi pentru că se deteriorau.

Cum s-a deteriorat sinagoga din Fabric?
Sinagoga s-a închis la un moment dat, rabinul locuia alături, într-o casă de rugăciuni care mai există şi acum. Între timp, în clădire a pătruns o ciupercă de lemn care a distrus temelia. Sinagoga a fost vecină cu un vechi pod peste un braţ al Begăi. A fost vandalizată de cinci ori, s-a furat totul, lampadare, obiecte sculptate, chiar şi o sobă de tuci. Până la urmă, neavând bani, ne-a ajutat mitropolitul să reparăm acoperişul, dar a fost tardiv.

Au cei de la teatru alte obligaţii în legătură cu sinagoga?
Este un spaţiu sacru. Trebuie să monteze table de marmură pe exterior pe care să scrie că este o sinagogă. De asemenea, nu au voie să facă piese în care să-i lezeze pe evrei, nici bar sau club de noapte. Totul trebuie să fie clasic..

Cum aţi ajuns în Timişoara?
Locuiesc în Timişoara de peste 63 de ani, dar m-am născut în Neamţ. Am început Facultatea de Medicină în Bucureşti, dar apoi a început războiul. Aveam 18 ani şi am fost trimis la muncă forţată, am lucrat la calea ferată timp de şase luni. Când s-a terminat războiul, erau atât de multe cereri pentru medicină încât ni s-a spus să căutăm un oraş mare şi să înfiinţăm o facultate. Aşa am ajuns la Timişoara.

Ce specializare aveţi?
Sunt medic de medicină generală, cu specializare în boli transmisibile.

Care este frecvenţa cu care se ţin slujbele la sinagoga din Iosefin?
Slujbele se ţin în fiecare dimineaţă, dar trebuie să fie cel puţin zece oameni prezenţi. Nu se poate scoate sulul vechiului testament dacă nu sunt zece evrei acolo.



Evreii, foarte longevivi
Paul Costin povesteşte că a venit în Timişoara în urmă cu peste 63 de ani. Medicul evreu nu vrea nici în ruptul capului să îşi spună adevărata vârstă, ci doar că are peste 80 de ani. În schimb, Costin admite că evreii sunt extrem de longevivi. Cel mai bătrân evreu timişorean, artistul Anavi Adam, a murit la finele lunii februarie, cu doar două zile înainte de a împlini un secol de viaţă. Scriitorul se pregătea pentru premiera ultimei sale piese de teatru. „În Timişoara sunt femei de 95-96 de ani, iar scriitorul Anavi Adam a încetat din viaţă la 100 de ani, din cauza emoţiilor. A fost înmormântat chiar de ziua lui. Se spune că evreii trebuie să trăiască 125 de ani”, a povestit Costin.